Acum ceva timp am scris un „manifest” pe Facebook referitor la metehnele de comunicare ale românilor cu străinii. Mă plângeam că odată ajuns în străinătate fiecare român se simte ambasador şi ţine să explice ce se întâmplă în România oricui se află pe lângă el. Articolul a fost preluat de CivitasPolitics.org care m-a invitat să scriu şi despre China, unde lucrez de aproape doi ani.
Adevărul este că sunt o groază de mituri şi legende urbane despre China. Problema este că foarte puţini au fost acolo şi şi mai puţini au stat pe acolo să vadă ce se întâmplă de fapt. Iar lumea tinde să privească China ori prin prisma comunismului ori prin prisma PR-ului “miracolului economic chinez”.
Aşadar să începem cu cea mai arzătoare problemă a românului: comunismul. More…









Imediat ce a fost citit comunicatul CCR pe televiziuni m-am întors liniştit la filmul la care mă uitam înainte. Nu doream să ştiu mai mult, nu doream explicaţii, nu doream să mai raţionalizez nimic.
Nu sunt un suporter al USL – de fapt am și protestat împotriva actualei puteri în Piața Victoriei. S-ar putea deci să dezamăgesc sau să enervez pe mulți care își vor vedea convingerile personale zdruncinate sau doar contrazise de cele ce urmează. E un risc asumat dat fiind polarizarea politică a societății românești din această perioadă. Dar e bine de știut că eu nu scriu ca să-mi confirm prejudecățile. Pe scurt teza acestui articol, în termeni vulgari, e următoare: Victor Ponta și Crin Antonescu nu vor ramâne la putere sprijiniți de regimente de tancuri rusești, iar în apărarea lui Traian Băsescu nu va intra în Marea Neagră un Carrier Strike Group american. Mi-e teamă că lucrurile sunt un pic mai complicate decât par la prima vedere.