Moştenirea generalului Petraeus Răspunde

Probabil că nimic nu rezumă mai bine atmosfera Washingtonului sau consensul din campanie (o Americă decisă să se concentreze prioritar pe reconstrucţia de acasă) ca retragerea generalului David Petraeus din serviciul public. Indiferent de motive, plecarea lui Petraeus este simbolică. Este ultimul act al unei reorientări strategice pe care Administraţia Obama şi-a propus să o imprime secvenţial încă din prima zi de mandat, departe de elementele gravitaţionale care au definit epoca post 11 septembrie.

Iar „Dave“ devenise, în imaginarul echipei de la Casa Albă, esenţialmente o marcă înregistrată, asociată costisitoarelor campanii de nation-building şi contrainsurgenţă din Irak şi Afganistan. Şi, în mod inevitabil, filozofia generalului Petraeus era legată de acestea. Într-un fel, el nu s-a numărat niciodată printre apropiaţii Comandantului Şef. Şi acest lucru s-a văzut cu ochiul liber chiar săptămâna trecută, când, în prima conferinţă de după alegeri, Obama a ţinut să le atragă atenţia republicanilor că, dacă „au o problemă cu Susan Rice, atunci au o problemă cu mine“. Obama nu a ieşit niciodată să îl apere într-un mod similar pe cel mai de succes general american. Spre deosebire de Petraeus, Rice este „omul preşedintelui“.
More…

Ce înseamnă victoria lui Barack Obama pentru România Răspunde

Barack Obama a câștigat al doilea mandat de președinte al SUA după una dintre cele mai disputate campanii electorale din istoria Americii. A fost de departe cea mai scumpă din istoria Statelor Unite: Barack Obama a investit 887 de milioane de dolari, iar Mitt Romney a beneficiat de fonduri în valoare de 777 de milioane. Polarizarea din sânul societății a fost intensă după cum au arătat-o clipurile electorale și retorica candidaților.

Surprinzător este că pe 7 noiembrie situația după aflarea rezultatului era din punct de vedere politic la fel ca cea de pe 5 noiembrie: un președinte democrat, o Cameră a Reprezentanților controlată de Partidul Republican și un Senat controlat de Partidul Democrat. Polarizarea nu a dus schimbarea opțiunilor cetățenilor americani – regimul politic rămâne în continuare divizat între Democrați și Republicani. Mesajul alegerilor este însă evident – cetățenii americani însă vor ca politicienii să renunțe la blocaj și să găsească un consens care să facă guvernarea funcțională. E o șansă acordată dialogului și compromisului bipartizan. More…

Sandy, Walmart şi lecţia de cultură organizatională 2

Pe termen lung, una dintre dezbaterile generate de uraganul Sandy şi care au revenit în prim-planul societăţii americane ţine de efectele încălzirii globale. Un consens pare să se impună: uraganele de tip Sandy sunt produsul încălzirii globale. Formatori de opinie influenţi au îmbrăţişat imediat această teză. Printre ei se află, desigur, fostul vicepreşedinte Al Gore, care scria săptămâna trecută pe blogul personal că „uraganul Sandy este un semn îngrijorător al vremurilor care vor să vină. Trebuie să ţinem seama de acest avertisment şi să acţionăm rapid pentru a rezolva criza climatică“. Lui Gore i s-a alăturat chiar primarul New Yorkului, miliardarul Michael Bloomberg:

În numai 14 luni, 2 uragane ne-au forţat să evacuăm cartiere întregi, ceva ce primăria nu a făcut niciodată înainte. Dacă aceasta este o tendinţă, atunci este nesustenabilă. Clima noastră se schimbă.

Mai mult, el şi-a declarat susţinerea publică pentru Obama – un preşedinte care sprijină reducerea încălzirii globale. Însă discuţia despre Sandy va avea şi efecte internaţionale. Deja se propun investiţii masive în porţi uriaşe care să ţină furtunile la distanţă de ţărm (similare celor care protejează portul Rotterdam) nu doar în New York, ci şi în zonele care vor fi în curând afectate de creşterea nivelului mării, precum Bangladesh. More…

Alegerile prezidențiale din Statele Unite: Care ar fi rezultatul optim pentru România? 3

Pe 6 noiembrie cetățenii americani își vor alege un nou președinte care va conduce în următorii patru ani. Alegătorii americani vor avea de ales între actualul președinte ale Statelor Unite, democratul Barack Obama și contracandidatul său republican, Mitt Romney. Câștigătorul scrutinului prezidențial din 6 noiembrie va avea dificila misiunea de a relansa economia americană și a consolida puterea Statelor Unite într-un sistem internațional ce tinde spre multipolaritate.

România se bucură de o relație privilegiată cu Statele Unite, reprezentată de parteneriatul strategic încheiat în 1997 și de apartenența la Alianța Nord-Atlantică. Caracterul privilegiat al relației a fost confirmat prin selectarea în 2010 a României pentru a găzdui o parte sistemului anti-rachetă american desfășurat în Europa și de reactualizarea parteneriatului strategic în 2011. Chiar dacă în urma acestor alegeri este posibilă o alternanță la putere la Casa Albă, relațiile româno-americane nu vor fi afectate în mod fundamental, este bine însă să ne întrebăm care dintre cei doi contracandidați va avea un impact optim asupra relației bilaterale. More…

Obama câştigă la televizor. Va avea succes şi la alegeri? Răspunde

Săptămâna trecută, Galeria Lombard Freid, aflată în inima artistică a New Yorkului, a găzduit vernisajul unei noi expoziţii marca Dan Perjovschi: Exit Strategy. Inspirat de prima pagină a ziarului New York Times, mozaicul desenelor condensează tuşele esenţiale ale imaginarului electoral american de astăzi: visele clasei de mijloc, criza capitalismului, clivajul dintre majoritatea celor 99% şi minoritatea celor 1%, America supra-îndatorată. Fundalul este dominat de erorile deceniului 9/11, epoca războiului permanent. Este o Americă preocupată mai mult decât oricând de sine, care priveşte spre interior şi caută cu disperare „exitul“ (ieşirea) dintr-o imensă „harababură“. Este exact şi ceea ce s-a văzut pe sticlă, la ultima dezbatere dintre Obama şi Romney. More…

Prioritate de dreapta: Evoluția Partidului Republican și efectele asupra politicii americane 2

Săptămâna aceasta are loc Convenția Națională Republicană, în Tampa, Florida – un stat disputat între republicani și democrați în alegerile prezidențiale, și de altfel statul care a hotărât deznodământul scrutinului din 2000. În cadrul convențiilor se confirmă candidatul fiecărui partid, dar de obicei se știe deja cine va fi ales. Astfel, ele sunt un fel de paradă: o ocazie pentru (re-)enunțarea scopurilor în caz de victorie electorală și trâmbițarea succesului sigur al candidatului – „the next president of the United States”, cum sunt prezentați aceștia înaintea tuturor aparițiilor de campanie. Ca bonus, sunt o oportunitate pentru staruri politice în ascensiune să se afirme printr-un discurs strălucit (așa cum a făcut-o Obama la convenția democrată din 2004).

Pentru republicani, însă, cerul este înnorat zilele astea – și nu numai din cauza uraganului așteptat în Tampa. Săptămâna trecută, site-ul popular Gawker a publicat aproape o mie de pagini originale, cu informații confidențiale despre tranzacțiile fondului Bain Capital (al cărui șef a fost Mitt Romney cel puțin până în 1999[i]) și despre alte investiții ale candidatului republican. Deși deocamdată nu par să ofere nicio informație explozivă, acestea atrag încă o dată atenția asupra milioanelor de dolari obținuți de Mitt Romney din investiții și salvați de taxe ridicate prin diverse acrobații financiare, inclusiv o companie-paravan (shell company) în insulele Cayman.[ii] Nimic ilegal, dar publicitate proastă pentru un om care are dificultăți în a convinge alegătorul de rând că este unul de-al lor. More…

Criza politică și deriva naționalistă (II) 6

În prima parte am identificat problema – o anumită deriva naționalistă în discursul USL – și am formulat patru întrebări în jurul cărora se va construi analiza. Ca ghid cognitiv voi folosi o teză afirmată de Lucian Boia în monumentalul său volum Istorie și mit în conștiința românească: relația elitelor politice autohtone cu occidentul este una dictată de interese în principal și nu una de valori, ele rămânând structural naționaliste. Aici însă intervine un caveat – contactul cu valorile occidentale, cu practicile democratice occidentale și socializarea elitelor politice românești în cadrul acestora diluează „naționalismul structural” al acestora din urmă. Dar cu cât însă România se integrează mai mult în Occident (proces pe care îl consider ireversibil)[i], mai ales procesul de integrare europeană, elitele locale își pierd din o parte din autonomia politică și libertatea de acțiune în raport cu societatea. Când descoperă, uneori neșteptat, că acțiunile lor interne contravin normelor, valorilor și practicilor democratice occidentale membri elitei politice autohtone recurg, pe plan intern, la un discurs naționalist pentru a-și justifica acțiunile și a se legitima. More…

Moderaţie şi flexibilitate în politica americană Răspunde

„Seri ca acestea îmi amintesc de o vreme când republicanii şi democraţii chiar lucrau împreună, fiind convinşi că a face un compromis nu era un cuvânt murdar, ci esenţa guvernării.“ (Leon Panetta, la primirea Premiului Eisenhower, 29 martie 2012) More…

Acrobatul de la Casa Albă: exerciţiu de comunicare cu Teheranul via Tel Aviv 1

„Mi se pare deosebit de important ca politicienii să aibă un elementar simţ dramatic, simţ în legătură cu modul în care diferite acţiuni sau evenimente pot crea o ordine, o succesiune, o gradaţie şi o arhitectură“, obişnuia să spună Václav Havel. Sunt observaţii cheie care ne ajută să descifrăm inegalabila coregrafie diplomatică a preşedintelui Obama, din ultimele zile, pentru a opri la timp ciocnirea a două trenuri civilizaţionale. More…

Retrospectiva diplomatică a anului 2011: Scutul anti-rachetă Răspunde

Găzduirea scutului anti-rachetă reprezintă piatra de hotar a parteneriatului strategic româno-american pe termen mediu și lung. Acest acord va defini rolul României în cadrul arhitecturii de securitate europene în următoarele decade și va spori importanța Bucureștiului în cadrul politicii externe americane. More…

Parteneriatul strategic româno-american – o nouă etapă Răspunde

A trecut ceva vreme de la vizita președintelui Traian Băsescu la Washington și primirea sa de către omologul său american Barack Obama. Cu excepția unui preview asupra vizitei am evitat să fac o analiză la cald din cauză că aceasta ar fi surprins doar parțial semnificația evenimentului pentru relația bilaterală. More…