Ponta vs. Băsescu: cel mai inteligent demisionează 2

Victor Ponta (înainte de referendum)

Premierul are o legitimitate limitată, după cum chiar membrii USL recunosc uneori. Mandatul său este produsul unei răsturnări de situaţie. Chiar dacă alegerile din 2008 (generale) şi 2012 (locale) îi sunt favorabile, acest fapt nu emulează integral afectul legitimator al unor alegeri parlamentare.

În plus, are trei teme fierbinţi de gestionat: plagiatul, suspendarea şi prestaţia diplomatică cel puţin dubioasă din timpul suspendării. Toate acestea sunt muniţie pentru adversarii săi politici. More…

Criza politică și deriva naționalistă (I) 13

Criza politică generată de suspendarea pentru a doua oară a președintelui Traian Băsescu a relevat o evoluție interesantă pe plan intern. Pentru prima dată de la Revoluție asistăm la o răbufnire naționalistă din partea unor partide mainstream. Atenție nu discutăm despre ieșirile caracteristice ale lui Corneliu Vadim Tudor și ale PRM, sau desprea tiradele halucinante ale lui Dan Diaconescu. Discutăm despre reacții anti-occidentale venite din parte a două mari partide mainstream, de centru și de centru-stânga, PSD și PNL, deținătoare ale majorității în Parlament și aflate la guvernare.
More…

PDL – USL, „mizerii” diferite 8

Este interesant cum, în tumultul politic de azi, cei mai mulți devenim oameni a unui singur argument, puternic și hotărâtor . Eu am ieșit în Piața Universității cerând „Jos Băsescu” și simt că mai trebuie încă să lucrez pentru acest deziderat. George nu poate să accepte că Parlamentul nu trimite acasă doi parlamentari incompatibili. Alții s-au poticnit de acuzațiile de rasism. OK, poate nu suntem chiar atât de simpli. Dar dorința de a găsi rețete simple există. În răspăr cu acestă tendință, m-am gândit să compar două lucruri (oarecum) comparabile: guvernele Ponta (/USL) și Boc(/PDL/ Traian Băsescu). More…

Răfuieli cu intelectuali (II): Marele război al plagiatelor 5

Nevoia de legitimare a politicianului român nu a fost nici când mai mare. În prezent pe lângă o majoritate solidă obținută în colegiul electoral se dorește și un alt tip de legitimare a puterii politice: cea profesională. Astfel este nevoie de diplome care să ateste o dată în plus calitatea persoanei care ocupă o funcție publică în România. Nu contează că respectiva diplomă reprezintă rezultatul a unor ani de studii sau doar o școală de vară sau schimb de experiență – contează să fie. În contexul sporirii mobilității academice în ultimii ani a devenit musai pentru orice politician român să dețină o diplomă de la o instituție de învățământ superior de prestigiu din străinătate. More…

Controversa internațională despre statul de drept în România s-ar putea sfârși abrupt 6

Dacă zilele acestea am văzut din ce în ce mai multe reacții internaționale de îngrijorare față de România asta se datorează probabil și inacțiunii guvernamentale în materie de comunicare. O bună comunicare ar fi presupus angajamente ferme din partea premierului și probabil acesta nu era gata să facă acest pas.

Dar vineri apele arau deja aranjate și majoritatea parlamentară a putut începe contra-ofensiva.

Primul pas a fost discursul premierului de dimineață în care găsim conceptul de accountability:
Îngrijorările acestora [prietenii noştri europeni şi internaţionali], întrebările lor sunt perfect legitime şi este obligaţia Guvernului României de a da toate asigurările necesare şi de a acţiona în continuare în vederea asigurării faptului că România este şi va rămâne un stat de drept More…

Care „voință populară” ? 8

Regula majorității este unul din fundamentele democrației. Dar acest lucru nu justifică dominația absolută a majorității. În fața tentațiilor discreționare ale majorității există în contrapondere întotdeauna separația puterilor în stat și legea. Ce se întâmplă în România de câteva săptămâni bune reprezintă instaurarea unei tiranii a unei false majorității.

În mai puțin de o lună ideea de separație a puterilor în stat, de balanțe și contraponderi (checks and balances) a fost aruncată în derizoriu de o alianță nefirească în scop între puterea legislativă și o partea a puterii executive, contra puterii judecătorești și a unei părți a puterii executive. Miza este controlul asupra instituțiilor fundamentale ale statului.
Risc și afirm următoare teză: că Parlamentul în urma acțiunilor sale nu mai este lipsita de orice fel de legitimitate. Și am două argumente foarte puternice. În primul rând nerespectarea propriilor regulamente de funcționare a camerelor în momentul demiterii președinților acestor. Nu am o simpatie foarte mare pentru pentru Roberta Anastase și Vasile Blaga, dar procedurile trebuie respectate. Al doilea argument care susține că Parlamentul nu mai reprezintă pe nimeni, în afară de membri săi, este refuzul cu obstinație de a pune în aplicare o decizie judecătorească: cazul deputaților Sergiu Andon (PC) și Florin Pâslaru (PSD). Atenție vorbim despre decizii definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dacă Parlamentul încalcă cu bună știință legea, atunci toți putem face lucrul acesta fără nici mai mică teamă față de consecințe. More…

De ce am ieşi în stradă? 6

Deciziile recente ale Parlamentului şi mai ales ţinta suspendării lui Traian Băsescu reflectă voinţa majorităţii, atât în camere cât şi în populaţie. Stricto-sensu, nu putem vorbi despre lipsa democraţiei.

Deasemenea nu există o minoritate oprimată, astfel încât să vorbim de o democraţie ne-liberală, tiranie a majorităţii etc. Asta dacă acceptăm că înalţii demnitari nu au drepturi la funcţia lor ci doar servesc.

Rămâne statul de drept. De fapt… nici măcar asta. EBA, UNPR şi alte acte politice au transformat de mult statul de drept într-o cochilie îndoielnică. Până şi Constituţia nu mai poate oferi protecţie deoarece sensul ei este din ce în ce mai greu de prevăzut. More…

Al patrulea proiect pentru România 4

Deși pare că avem de ales din nou între „aceștia” și „ceilalți”, totuși, opțiunile și proiectele oferite societății românești în 2012 sunt semnificativ mai diverse decât eram obișnuiți. Să ne uităm puțin peste ele.
Până în ianuarie peisajul politic apărea ca fiind destul de banal. Cele două grupări politice mari puteau fi grupate cu oarecare corectitudine sub eticheta de reformiști și conservatori. La periferia sistemului, PPDD înjura pe toată lumea dar servea și să le amintească alegătorilor că partidele majoritare, oricât de corupte, sunt preferabile haosului.

Piața Universității și apoi Nicușor Dan au fisurat această perspectivă. Este posibil cel puțin să ne imaginăm crearea unui al patrulea proiect. Iar unde este cerere (electoratul potențial al Proiectului) poate apărea și oferta (forme noi de organizare sau propuneri politice noi dinspre mainstream). O asemenea ofertă stă sau cade împreună cu credibilitatea inițiatorilor și soliditatea proiectului. Din nefericire, complexitatea crește odată cu trecerea timpului. Piața Universității cerea „doar” o schimbare de regim și dezbatere publică mai deschisă. Campania electorală a presupus plantarea unui spin independent în coasta puterii locale, efectele fiind planificate să apară pe abia termen mediu. Un proiect național va fi mult mai greu și complicat. More…

Un motor gratuit de căutare a plagiatelor 2

Sunt printre cei care s-au bucurat cu anticipaţie de dezvăluirile de plagiat ce ar fi urmat să curgă între PDL şi USL. La fel – ba chiar mai mult – s-a bucurat şi Ovidiu. El însă nu a avut răbdare, ci l-a căutat la dosar pe Robert Negoiţă. L-a găsit subţire. Mene, tekel, fares.

Inspirat de ne-răbdarea lui, am început să caut o modalitate mai simplă de a detecta plagiatul. Înţelepciunea tradiţională susţine că asemenea soluţii costă bani mulţi; însă nu m-am descurajat. În definitv „nu poţi opri semnalul” (acesta a fost un citat). More…

Spre paradigma maghiară? 6

În fața evoluțiilor politice recente din România merită pusă o întrebare: riscăm să cădem în paradigma maghiară reprezentată de FIDESZ și Viktor Orban? Nu mă refer aici la resugența vreunui naționalism românesc, ci la absența unei opoziții eficiente care să articuleze un proiect alternativ credibil.

Până la preluarea puterii în urma moțiunii de cenzură ce a dus la căderea guvernului PDL-UDMR-UNPR condus de Mihai Răzvan Ungureanu, USL a reușit să coaguleze o alternativă politică puternică. Acum înfrângerea zdrobitoare a PDL la ultimele alegeri locale, degringolada internă a acestui partid, adoptarea de Parlament a formulei de vot majoritar de tip Westminster, polarizarea politică și spiritul revanșard al USL ridică semne de întrebare cu privire la funcționarea pe termen mediu și lung a regimului democratic în România. More…

Ochiul furtunii. Şi demisia lui Traian Băsescu 1

Acum doi ani (şi zece zile) mă gândeam serios dacă mai are sens să scriu despre politică sau a devenit prea plictisitor. Din fericire (de data asta) am trăit vremuri interesante iar aşteptarea mea că Emil Boc ar putea demisiona dar PDL va rezista până la alegeri a fost eronată (la limită, e drept). În acest timp guvernarea PDL a greşit faţă de noi prin fapte, omisiuni şi pervertirea unor idei altfel viabile.

Scorul ridicat al USL ridică altfel de probleme. Este evident cu acest procent şi cu structura existentă în teritoriu că USL nu se va putea abţine de la unele abuzuri. Problema nu este dacă, ci cât. More…

USL față cu reforma statului 2

După intrarea la guvernare USL ar fi făcut câteva mutări care ar trebui să îi pună pe gânduri pe partizanii „reformei statului”. Acordurile cu FMI au rămas în picioare, camerele video de la Bacalaureat sunt tot acolo și, de curând, ministrul Transporturilor a spus că ia în considerare privatizarea CFR.

Desigur momentul de reculegere al Opoziției nu va dura mult. Vom auzi că de fapt reformele au ajuns (surpriză!) la un point of no return sau dimpotrivă, că reformele sunt doar aparente atâta vreme cât nu au girul Monicăi Macovei, al lui Daniel Funeriu sau al specialistului PDL în economie (Andreas Vass?). Dar tema în sine este interesantă. More…