Crizele lunii august: Nimic nou pe frontul de est 2

Traian Basescu si Vladimir Putin la summitul NATO de la Bucuresti. Foto: Mediafax/Raul Ştef

A două criză majoră în care a fost implicată diplomaţia românească în luna august a fost expulzarea de către autorităţile ruse a unui diplomat român aflat la Moscova sub acuzaţia de spionaj. Acest eveniment poate fi considerat un punct de cotitură în relaţiile româno-ruse, reprezentând practic punctul cel mai de „jos”al relaţiei. Evenimentul este în acelaşi timp definitoriu pentru relaţia bilaterală, putându-se argumenta că relaţiile au devenit  în mod deschis adversariale.

More…

Impresii despre cooperarea NATO-Rusia 4

Presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev si Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, Moscova, 16-17 decembrie. Copyright NATO

Am avut plăcerea să particip la conferinţa NATO Russia Cooperation in the East. Afghanistan as a Premise,  organizată de Foreign Policy România şi NATO la Cercul Militar Naţional, joi 16 septembrie. Conferinţa s-a dovedit extrem de utilă deoarece am asistat la o serie de discuţii şi schimburi de idei extrem de deschise cu privire la cooperarea NATO-Rusia. În cele urmează voi rezuma şi comenta principalele puncte de vedere exprimate în cadrul discursurilor şi a panel-urilor conferinţei.

More…

Achiziţia avioanelor F-16: între eşec şi vulnerabilitate strategică 13

Flares. Author Peter van Stigt. Courtesy of F-16.net

Context nefericit

Pe data de 3 august a expirat termenul limită până la care România trebuia să accepte oferta Statelor Unite privind achiziţia de avioane F-16 C/D în uz. Această ofertă făcea parte dintr-un plan ambiţios al Forţelor Aeriene Române de a moderniza aviaţia militară românească şi de a accede la programul F-35 Lightning II sau Joint Strike Fighter, dezvoltat de Statele Unite in parteneriat cu alte opt state europene: Marea Britanie, Italia, Olanda, Canada, Turcia, Australia, Norvegia şi Danemarca. Explicaţia oficială pentru care guvernul român a ratat termenul limită a fost lipsa fondurilor necesare pentru plata avioanelor în timp de criză. Alte elemente care au contribuit la această decizie au fost suprapunerea cu vizita FMI în România, procesul controversat de selectare a ofertei şi impopularitatea acestei decizii pe timpul crizei economice.

More…

România, India şi China, încotro? 3

Unul din fenomenele ce definesc în prezent sistemul internaţional este ascensiunea economică şi politică a Chinei şi Indiei. Aceste puteri emergente sau rising powers, îşi fac din ce în ce mai des vocea auzită în cadrul sistemului internaţional, cerând un statut egal cu cel al SUA şi al Europei. Pe lângă latura materială a ascendenţei acestor două ţări, care în urma cu 20-30 de ani erau înca considerate ţări aflate în curs de dezvoltare, există şi una ideologică, atât India şi China considerând la nivel cultural că a sosit vremea revanşei în raport cu Occidentul pentru umilinţele suferite în timpul epocii coloniale.

More…

Uşor cu scutul pe scări! 8

Copyright Ria Novosti

A trecut mai bine de o săptămână de la anunţul istoric că România este pregătită să găzduiască pe teritoriul său elemente ale sistemului de apărare anti-balistic al Statelor Unite ale Americii şi reacţiile societăţii şi elitelor româneşti în faţa acestui subiect au lăsat de dorit. Aceste reacţii au dovedit faptul că România pare fi ruptă, la nivel societal, de realităţile globale, iar la nivelul elitelor politice suferă de un parohialism periculos. Acest articol va analiza diferitele reacţii ale elitelor politice şi a unor comentatori generate de anunţul acordului preliminar privind instalarea unui sistem anti-balistic în România de către SUA şi va face câteva recomandări privind direcţiile potenţiale ale unei dezbateri privind participarea ţării noastre la proiectul scutului anti-balistic al SUA.

More…

Voci critice la politica externă a lui Traian Băsescu 2

În martie 2009, Revista 22 a publicat un bilanţ critic al politicii externe  a României  în mandatului lui Traian Băsescu, realizat de Ileana Racheru şi Octavian Manea. Dosarul celor doi are meritul de a privi dezinhibat şi nepartizan politica externă a României şi de a evidenţia direcţiile şi rezultatele acesteia în timpul celor aproape cinci ani de când Traian Băsescu a devenit preşedinte. În linii mari sunt de acord cu concluziile acestui bilanţ. Totuşi, voi evidenţia anumiţi factori care au influenţat în mod decisiv politica externă a României între 2004 şi 2009.

Un factor decisiv, dar neglijat în bilanţ, a fost impactul personalităţii lui Traian Băsescu asupra politicii externe româneşti. Rolul lui Traian Băsescu în politica externă a fost hotărâtor în aceşti 5 ani, impunând opţiunile şi priorităţile şi neacceptând abaterile de la acestea. Declaraţiile sale tranşante şi proiectele politice au marcat politica externă a României. Nu se poate vorbi de o izolare a României pe plan extern, aşa cum acuză criticii săi, dimpotrivă mandatul său a fost caracterizat de activism diplomatic.

More…

Note asupra unui război I Răspunde

Războiul început pe 7 august 2008 în Caucaz între Georgia şi Rusia reprezintă un punct de cotitură pentru politica internaţională post-Război Rece. Ordinea politică de după sfârşitul Războiului Rece caracterizată prin momentul unipolar american şi prin speranţa creeării unui sistem internaţional dominat de valori liberale s-a încheiat „oficial”.

Scopul acestui articol este să analizeze semnificaţia războiului Ruso-Georgian, ce aparent tocmai s-a încheiat, dintr-o dublă perspectivă, regională şi sistemică.

More…