In March 2010 I interviewed the late Ronald Asmus about his last book published in 2010, A Little War that Shook the World: Georgia, Russia and the future of the West. The book discusses the circumstances that lead to the 2008 South Ossetia War which pitted Georgia against Russia, and its implications for European security.
Which was the message and aim that Russia intended to send to NATO and to the West more generally using as leverage the war with Georgia from August 2008? More…
Senatorul american Richard Luggar în dialog cu președintele Traian Băsescu, București 27 august 2008
Chiar dacă dezvăluirile Wikileaks nu vor provoca o revoluție globală sau vor face guvernele mai responsabile în fața cetățenilor lor pentru modul în care își formulează politica externă, chiar și pe cele democratice, telegramele făcute publice de Julian Assange și acoliții săi reprezintă o rară oportunitate de a diseca o parte a mecanismului de luare a deciziilor de politică externă ale statelor.
Scopul acestui articol este să descrie gruparea politică aflată în jurul PDL ca o structură în trei straturi. Persoanele afiliate acestor trei straturi pot varia în timp, dar structura în sine a rămas conceptual aceeași, dincolo de alianțele variabile din politica noastră din ultimii 5-6 ani.
Traian Băsescu și Barack Obama, 8 aprilie 2010 ( REUTERS/Jason Reed).
Vizita de săptămâna aceasta a Președintelui României Traian Băsescu în Statele Unite ale Americii va consemna semnarea acordului de instalare a unor elemente ale sistemului anti-balistic american în România. Această vizită va oferi de asemenea oportunitatea discutării și altor subiecte aflate pe agenda bilaterală: securitatea energetică, politica la Marea Neagră, cooperarea militară (prezența în Afganistan), achiziția avioanelor multirol F-16. Pe agenda bilaterală se va afla și problema includerii României în programul Visa Waiver, dar șansele ca acest subiect să fie soluționat în cadrul acestei vizite sunt minime.
Sebastian Lăzăroiu
Am urmărit o vreme cu interes forfota etichetată de domnul Lăzăroiu cu numele de Albă-ca-Zăpada pentru că undeva în cadrul ei apăruse ideea de a construi o noua mişcare politică (probabil partid) cu o doctrină şi un comportament „post-Băsescu”.
Schimbarea regimului politic republican cu monarhia constituțională este una din ideile din ce în ce mai des vehiculate în spațiul public românesc (a se citi blogosferă).[i] Proponenții acestei schimbări de regim politic sunt fie apropiați ai casei regale, fie idealiști, persoane dezamăgite de calitatea vieții politice și de performanțele actualului regim politic[ii]. Printre cei cu simpatii monarhice se numără chiar și un candidat la alegerile prezidențiale din 2014, președintele PNL Crin Antonescu. Monarhia constituțională este preferată chiar și de Dinu Patriciu, care o consideră viitorul politic al României. În fine remarcile recente ale președintelui Traian Băsescu cu privire la presupusul act de trădare comis de fostul monarh Mihai I, prin abdicarea sa forțată în 1947, au repus în discuție rolul monarhiei în istoria națională.
PROFESORUL, iritat: Eu n-am nici o vină! Nu vroia să înveţe! Nu m-a ascultat! Era o elevă slabă! Nu vroia să înveţe! (Eugen Ionesco, Lecția)
Într-un articol din ultimul număr al Dilemei Vechi, Andrei Pleșu îi critică pe aceia care sar imediat la gâtul „șefului” atunci când au o nemulțumire majoră. Cauzele relelor , sugerează domnul Pleșu, sunt întotdeauna mai complexe, și, de acea, nu e cazul să se ceară numaidecât demisia domnului Funeriu dacă Bacalaureatul a fost un dezastru, sau a domnilor Băsescu/Boc dacă țara merge prost.
Germania: În urma dezastrului de la Fukushima Angela Merkel a decis abandonarea energiei nucleare. Decizia a venit în urma isteriei provocate de accidentul nuclear din Japonia și a unei puternice mișcări anti-nucleare germane. Renunțarea la energia nucleară a venit atât pe fondul accidentului nuclear de la Fukushima, dar și în contextul unor alegerilor regionale din Germania, unde coaliția CDU/CSU-FDP a înregistrat eșec după eșec în fața social democraților, dar mai ales a ecologiștilor, cotați în sondaje mai bine decât social democrații, rivalii tradiționali ai creștin democraților și a liberalilor. Abandonarea energiei nucleare de Germania înseamnă creșterea dependenței acesteia de importurile de gaze din Rusia și creșterea influenței Moscovei asupra politicii externe germane.
Atunci când nu discutăm despre integritatea teritorială a României sau injuriile aduse regelui Mihai se aud în dezbaterea publică și unele teme mai pline de consecințe: anume renunțarea (sau nu) la prezumarea caracterului licit al averii dobândite.
În general fiecare parte încearcă să prezinte argumente scurte și pătrunzătoare care să aducă maximum ce impact. Subiectul însă nu se prea pretează la asta (sincer, am încercat să dezbat pe Facebook) și de aceea inevitabil începem să ne batem în argumente care nu au legătură între ele.
Konstantin Grișcenko și Traian Băsescu, mai 2011
Cu foarte putine excepții, relațiile româno-ucrainiene nu s-au remarcat în ultimii 20 de ani prin evoluții pozitive. Diferendul privind delimitarea platoului continental tranșat de Curtea Internațională de Justiție, scandalul spionilor din 2009, evoluțiile politice interne din Ucraina și problema respectării drepturilor minorităților de către Kiev au tensionat relația bilaterală. Percepția în România la un moment dat a fost că Ucraina folosește Bucureștiul pe post de inamic de serviciu pentru solidificarea proprie identități naționale.
Președintele SUA Barack Obama și premierul Poloniei Donald Tusk
Am scris pentru Revista 22 un scurt comentariu despre semnificația summitului de la Varșovia.
Ultima staţie a turneului european al preşedintelui Obama a fost Varşovia, unde a participat la o reuniune la nivel înalt cu şefii de state din Europa Centrală şi de Est, mai puţin România şi Serbia. Aici, Obama a semnat o serie de acorduri care consolidează relaţiile dintre SUA şi Polonia. S-a urmărit în principal creşterea interoperabilităţii forţelor aeriene poloneze cu cele americane prin antrenamente şi aplicaţii comune, dar totodată şi demonstrarea seriozităţii angajamentului american faţă de această parte a Europei. În acest sens, atitudinea americană diferă esenţial de cea a altor aliaţi europeni – Franţa a preferat să vândă Rusiei patru nave de desant din clasa Mistral, spre iritarea ţărilor baltice şi a Poloniei.
Ion I. C. Brătianu
De curând PNL a împlinit 136 de ani iar domnii Tăriceanu și Patriciu își dispută indirect „adevăratul liberalism”. În acest timp diverse bloguri (Civitas inclusiv) dezbat subiectul iar din când în când se aude și de ruperea de tradiții – vorbă mare. Ce este însă „tradiția” unui grup? De regulă ceea ce în anumite cercuri sociologice s-ar numi „trecutul util” – suma de fapte și evenimente despre care am decis (mai mult sau mai puțin conștient) că ne sunt folositoare.
Civitas Politics 