Frumuseţea blogului Civitas este că fiecare scriem despre ce ne place. De aceea, însă, când am fost rugat să scriu despre „criza economica/situaţia politică din România” parcă m-am întristat.
Nu, nu vreau să scriu despre situaţia din România şi, sincer, nu cred că mai este ceva de spus. Tot ce trebuia spus despre criză, preşedinte şi guvern a fost spus înainte de alegeri. Poate nu mereu în mod subtil şi echilibrat, dar a fost spus.
Alegeri parlamentare 2008
Pentru a-mi clarifica anumite dileme în privinţa sistemelor electorale, generate de evoluţiile politice recente din România, l-am rugat pe unul din profesorii mei din facultate sa-mi răspundă la câteva întrebări. Domnul Dr. Florin Feşnic, cercetător în cadrul Centrului pentru Studiul Democraţiei al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Babeş-Bolyai, a binevoit să-mi ofere câteva răspunsuri.
Care sunt principalele dezavantaje ale actualei legi electorale pentru alegerile parlamentare din România?
Din păcate în forma actuală s-a ratat îmbinarea avantajelor reprezentării proporţionale cu cele ale “personalizării” votului, aşa cum o face sistemul german (unde alegătorul are două voturi, deci poate face o distincţie între partidul preferat şi candidatul preferat, iar cel din urmă nu trebuie să fie neapărat un membru/candidat al celui dintîi). Dacă în locul unui sistem de tip german s-a preferat un sistem precum cel actual, ar fi fost de dorit ca măcar să se fi păstrat alegerea a doi candidaţi din fiecare colegiu, aşa cum prevedea proiectul iniţial, astfel încît să fie asigurată alegerea primului clasat din toate colegiile.
F-16 in zbor
Şedinţa de ieri a CSAT-ului a rezolvat una din problemele majore de dotare ale forţelor armate ale României, lipsa unui avion multirol modern şi performant, prin achiziţionarea de avioane F-16. Partea mai puţin plăcută a acestei afaceri este că acestea avioane vor fi la mâna a doua din stocurile US Air Force. Cum s-a ajuns în această situaţie? În 2006 Ministerul Apărării Naţionale a publicat documentul privind strategia de înzestrare a forţelor armate pentru perioada 2006-2025, ce prevedea printre altele şi achiziţia a 48 de aparate multirol pentru forţele aeriene, pentru care urma să se aloce o sumă 4.5 miliarde de dolari. Rolul acestei achiziţii este de a înlocui bătrânele interceptoare MiG-21 Lancer cărora le expiră resursa de zbor în 2012-2013 şi de a dobândi capabilităţi aeriene moderne la nivelul cerut de alianţa nord-atlantică.
Copyright Ria Novosti
A trecut mai bine de o săptămână de la anunţul istoric că România este pregătită să găzduiască pe teritoriul său elemente ale sistemului de apărare anti-balistic al Statelor Unite ale Americii şi reacţiile societăţii şi elitelor româneşti în faţa acestui subiect au lăsat de dorit. Aceste reacţii au dovedit faptul că România pare fi ruptă, la nivel societal, de realităţile globale, iar la nivelul elitelor politice suferă de un parohialism periculos. Acest articol va analiza diferitele reacţii ale elitelor politice şi a unor comentatori generate de anunţul acordului preliminar privind instalarea unui sistem anti-balistic în România de către SUA şi va face câteva recomandări privind direcţiile potenţiale ale unei dezbateri privind participarea ţării noastre la proiectul scutului anti-balistic al SUA.
Courtesy of Ria Novosti
Romania’s President, Traian Băsescu has announced yesterday the willingness of his country to host parts of US the ballistic missile defense system on its territory. The decision to allow the United States to deploy anti-ballistic missiles in Romania was taken in a meeting of the Supreme Defense Council (CSAT). According to Traian Băsescu Mrs. Ellen Tauscher the Under Secretary of State for Arms Control and International Security has formally proposed on behalf of the United States of America that Romania should host on its territory an anti-ballistic missile system. The US State Department has confirmed the agreement while the US embassy in Bucharest has saluted president Băsescu’s decision. Following the CSAT decision bilateral negotiations will be started, however the final approval for the deployment of the missiles must come from the Romanian parliament. The Romanian president has stated that the missile shield is not directed against Russia, but is designed to protect against other threats.
Climatul conflictual al alegerilor prezidenţiale din 2009, polarizarea politică a societăţii româneşti din ultimii ani şi rezultatul strâns al alegerilor au dus la punerea în cauza, în special din partea opoziţiei înfrânte, a dreptului de vot al românilor din străinătate. În cele ce urmează voi analiza argumentele ridicate împotriva dreptului românilor din străinătate de a vota si voi incerca să formulez câteva argumente în favoarea menţinerii acestui drept fundamental pentru acei români care se găsesc în afara graniţelor. Menţionez încă de la început faptul că scopul acestui articol nu este unul politic sau partizan, ci doar unul civic şi de factură profesională.
Este trecut de miezul nopţii de sâmbătă, deja duminică 28 noiembrie 09. Ca orice român interesat de politică, vreau şi eu să ştiu dacă e adevărat că actualul preşedinte Traian Băsescu a lovit/pălmuit un copil în Ploieşti, în campania electorală din 2004. Neputând face analiză video (nu mă pricep), singura mea şansă e să fac analiză de discurs….
Deci…
Actul 1: Preşedintele nu neagă, „Vă asigur că o să mă uit şi o să vă dau o explicaţie. Dar zice copilul ceva? A spus ceva urât?” – după cum s-a tot comentat, e comportament tipic de om vinovat, dar poate fi şi o lipsă cruntă de inspiraţie.
Actul 2: Preşedintele neagă: Niciodată în viaţa mea nu am lovit un copil. – O negare corectă deşi târzie.
Actul 3: Preşedintele e apărat pe Youtube de unde preia www.băsescu.ro
(Toate filmele de mai jos au fost descărcate în noaptea de 27-28 noiembrie şi puse la păstrare. Asta mă asigură că sunt sursele originale dar compresia are, desigur, de suferit. Linkurile duc în teorie spre originale)
Parlamentul Suediei (Riksdag)
Sunt deja doi ani de când ziceam:
Să presupunem, deci, că, de mâine, vom avea parlament unicameral ales prin vot uninominal. Experienţa alegerilor locale de până acum îmi permite să estimez că noul parlament ar putea fi altfel decât până acum (mai carismatic), dar nu mai competent şi, aproape sigur, la fel de coruptibil.
Privind înapoi aproape că ma mir cât de timidă este critica pe care o aduceam atunci acestui sistem. Astăzi dacă aş vorbi despre uninominal aş avea desigur cuvinte mult mai aspre.
Am scris deja de 2 ori in ultimele doua saptamani despre:
– Proiectul Basescu si “noul sistem politic”
– si despre Tentatia antidemocratica a anului 2009 More…
În martie 2009, Revista 22 a publicat un bilanţ critic al politicii externe a României în mandatului lui Traian Băsescu, realizat de Ileana Racheru şi Octavian Manea. Dosarul celor doi are meritul de a privi dezinhibat şi nepartizan politica externă a României şi de a evidenţia direcţiile şi rezultatele acesteia în timpul celor aproape cinci ani de când Traian Băsescu a devenit preşedinte. În linii mari sunt de acord cu concluziile acestui bilanţ. Totuşi, voi evidenţia anumiţi factori care au influenţat în mod decisiv politica externă a României între 2004 şi 2009.
Un factor decisiv, dar neglijat în bilanţ, a fost impactul personalităţii lui Traian Băsescu asupra politicii externe româneşti. Rolul lui Traian Băsescu în politica externă a fost hotărâtor în aceşti 5 ani, impunând opţiunile şi priorităţile şi neacceptând abaterile de la acestea. Declaraţiile sale tranşante şi proiectele politice au marcat politica externă a României. Nu se poate vorbi de o izolare a României pe plan extern, aşa cum acuză criticii săi, dimpotrivă mandatul său a fost caracterizat de activism diplomatic.
Last week Romanian President Traian Băsescu refused to attend the reception hosted by the American embassy in Bucharest to celebrate the 4th of July. This is the first time since fall of communism that a Romanian president has refused to attend the celebration hosted by the embassy. It is an odd gesture coming from a president known for his pro-American stance. The official explanation of the Romanian Presidency concerning the absence of the president from the reception was that Traian Băsescu had a busy schedule on July 2nd. Instead Romanian Prime Minister Emil Boc, and the minister of Foreign Affairs Cristian Diaconescu both attended the reception along with a host of important Romanian personalities.
As part of an ambitious 15 billion euros modernization plan, conceived in 2005, Romania should have replaced by now its aging fighter force with a new modern multipurpose aircraft. However, political difficulties, internal wrangling and the economic crisis of September 2008 have delayed these plans and threaten Romania’s ability to protect its airspace and fulfill its obligations as a NATO member.
The mainstay of the Romanian Air Force for almost forty years has been the Soviet built MiG-21 Fishbed, which has now become hopelessly outdated and needs replacement. A series of upgrades and overhauls in the mid 90’s have allowed the MiG-21 fleet to stay airborne until 2012 and maintain a decent degree of interoperability with other NATO partners. However the life expectancy of these air crafts is now almost over and they offer little military capabilities. Consequently in 2006 the Romanian Ministry of Defense decided to allocate 4.5 billion dollars to buy 48 new multipurpose fighters for the Air Force. The decision to buy these fighters should have been taken in 2008, but for political and economic reasons it has now been deferred most likely until 2010.
Civitas Politics 