Guvernul avea la dispoziție o serie întreagă de măsuri prin care putea între cele două tururi de scrutin să îmbunătățească organizarea alegilor în diaspora: suplimentarea secțiilor de votare în țările unde s-a înregistrat un aflux mare de cetățeni români la urne, desființarea acelor secții de vot unde prezența a fost sub așteptări și redirecționarea resurselor spre zonele cu aflux mare de votanți, precum și organizarea în afara ambasadelor și a consulatelor a unor secții de vot cu ajutorul organizațiilor de români și a bunelor oficii a statelor gazdă. Ministerul Afacerilor Externe, organizatorul scrutinului în afara țării, de comun acord cu Biroul Electoral Central putea, atât în turul întâi cât și în turul al doilea, să prelungească programul de vot al secțiilor de votare din străinătate.

De ce au fost obstrucționați administrativ românii din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014?

Răspunsul este brutal de simplu: deoarece la nivelul conducerii PSD, partidul aflat la guvernare și al cărui lider candida la funcția supremă în stat, s-a crezut că românii din afara granițelor votează „instinctiv” împotriva lor. Mai mult în spatele unei participări sporite a diasporei la alegeri PSD suspecta că s-a ascunde o fraudă electorală. După alegerile din 2009 PSD, dar și PNL, au lansat acuzații de fraudă în diaspora mai ales cu privire la modul cum s-a desfășurat votul la Ambasada României de la Paris. Alte acuzații de fraudă au vizat, la vremea respectivă, filialele Institutului Cultural Român. Niciuna dintre aceste acuzații de fraudă electorală nu a putut fi dovedită, însă credința că votul din diaspora din 2009 a persistat la nivelul PSD și mai apoi al USL. More…