Boicotez, contest, refuz: de la Emil Boc la Adrian Toni Neacșu 1

Pride, 2005

Un articol al judecătorului Neacșu despre drepturile pe care le cer/ asumă instanțele a atras critici interesante. Printre altele, i s-a spus: ba voi trebuie să fiți dați afară pentru că nu participați la ședințele CSM. Dincolo de justificarea legală a taberelor, un asemenea argument arată că încă nu s-au priceput, după un an de zile, natura și efectele logicii boicotului.

La aceste forme de boicot format sau informal trebuie să adăugăm și alte forme de refuz. Refuzul (anunțat) al lui Traian Băsescu de a-l numi premier pe Victor Ponta. Refuzul lui Traian Băsescu de a delega reprezentarea la Consiliu către V. Ponta deși exista un oarecare consens că premierul este mai potrivit pentru această sarcină. Refuzul premierului de a face formalitățile legale necesare pentru deplasarea președintelui la Bruxelles. Refuzul CSM de a onora cutuma după care judecătorii dețin președinția CSM. Refuzul judecătorilor de a onora cutuma ne-agresiunii reciproce.

Vin apoi contestațiile, care sunt în general negația negației, încercarea de a stopa refuzul și boicotul. Se contestă pe față și în privat, la CCR, la Comisia de la Veneția, la Comisia Europeană. USL care nu are acces la aceste resurse, contestă președintele în fața poporului. Traian Băsescu face recurs la CSM doar-doar va zice că ministrul Justiției nu are drept de a nominaliza candidați pentru șefii parchetelor. More…

De week-end: To The Right Honourable David Cameron, His Excellency Martin Harris 1

tumblr_lw9oj8zqVF1qbc06uo1_500

Dear Mr Cameron,

Dear Mr Harris,

Rumours have it that your government plans to run a series of ads discouraging Romanian (and Bulgarian) nationals from going to UK. While some fellow Romanians are slightly annoyed by this I welcome this opportunity and encourage you to go on with your plans. You see, we are a rather sarcastic lot. A famous literature critic put it this way: frustrated with his wife’s prolonged labour, Nae mocks and denies the entire Romanian civilization. We would be more than willing to mock your civilizations also, if a proper incentive is provided. And your plan does provide a fine incentive indeed.

Secondly, living in a post-communist country, even after 20 years, we still maintain a discreet occasional smugness regarding those in the West who have never experienced “true evil”. This is most likely shared with Bulgarians also; it is a regional thing. More…

Puterea politică a lui Dan Voiculescu estimată în limbaj „economic” 1

voiculescu3

Dan Voiculescu este până la urmă doar o altă faţă a acelei temeri/uri viscerale care a făcut ca o vreme până şi un personaj şters ca Nicolae Văcăroiu să pară o ameninţare la adresa democraţiei. Ce este însă interesant, şi abia de două zile am înţeles acest lucru, este că puterea domnului Voiculescu (spre deosebire de a lui Ion Iliescu, de pildă) poate fi în fapt estimată.

Arhi-inamicul lui Dan Voiculescu, preşedintele în funcţie, ar cădea în categoria affordable luxury. „Extraordinarul produs pro-occidental folosit de superstaruri internaţionale precum Merkel şi Barosso este oferit astăzi la un preţ adaptat pieţei locale”. Profitul vine din valoarea adăugată pe care o aduce produsul în vieţile românilor dar şi din serviciile post-vânzări. Căci, este de notorietate, foarte greu renunţi la produsul Băsescu până la expirarea contractului.

Dan Voiculescu în schimb vinde un serviciu de propagandă, en gros, către corporaţii politice medii şi mari. Lipsit de strălucire, purtând negocieri în back-office, cuvintele cheie ale lui Dan Voiculescu sunt fiabilitatea şi certificările ISO. Dealtfel, cu excepţia lui 2004, când i s-a forţat mâna dl. Voiculescu, a fost în general un bun partener de afaceri. Profitul vine din caracterul industrial al întreprinderii. More…

Câteva nuanțe despre mediere, informare și viol. O dezbatere cu Cristi Danileț, Tudorina Mihai și Laura Ștefănuț despre OUG 90/2012 26

????????

Noua ordonanță de urgență privind legea medierii a adus această problemă în atenția opiniei publice feministe. Opuși de principiu medierii în cazul de viol (pentru că agresorul scapă) mai mulți feminiști și feministe s-au îngrijorat cu atât mai mult văzând că informarea despre mediere ar putea fi obligatorie. Pe de altă parte declarațiile Consiliului de Mediere nu au făcut nimic pentru a liniști aceste temeri. Dimpotrivă, prin lipsa lor de sensibilitate au îngrijorat și persoane care, precum subsemnatul, nu simpatizează neapărat cu feminismul militant.

În dezbaterea noastră punctul de vedere feminist a fost reprezentat de Tudorina Mihai – găsiți un articol reprezentativ pentru poziția ei aici. Laura Ștefănuț în schimb crede că medierea este oportună întrucât măcar oferă un cadru mai sigur pentru un proces care se desfășura informal și până acum. Cristi Danileț mai vechi promotor al medierii în sistemul juridic susține că totul este o mare neînțelegere alimentată de o confuzie procedurală. More…

Machiavelismul prost temperat. Un comentariu la situația CSM 3

thumbnail

Cu ceva timp în urmă, în timpul suspendării am putut vedea două definiții interesante. „Moral este ceea ce este legal”, spunea ad literam președintele suspendat. Legitim este ceea ce este legal, spunea, în esență, D. P. Aligică într-un articol pe care l-am comentat la vremea respectivă. USL nu simțea în acea vreme nevoia să teoretizeze dar, dacă ar fi să căutăm o maximă, aceasta ar fi „moral este ceea ce poate deveni legal”. Discutăm aici despre moralitatea mijloacelor, scopurile fiind, desigur, mereu nobile. Adică despre machiavelism.

Însă rezultatul nu l-ar fi făcut mândru pe florentin. După cum am arătat într-un articol anterior încrederea în partidele politice s-a prăbușit de la 15 la 9% iar PDL de la 22 la 16%. Adepți ai moralei machiavelice, politicienii noștri din ambele tabere nu au avut șiretenia unui bun principe. Măcar partea de disimulare (în fața propriului electorat) a avut un (inegal) succes. Însă politicienii au ignorat o altă regulă: nu începe anumite lupte decât dacă poți să îți distrugi inamicul. More…

The Reptilian Overlords. Sofismele „omului de paie” în descrierea Pieţei Universităţii în 2012 10

1358099172proteste_piata_universitatii_1_25fd76a61b

Fenomenul Pieţei Universităţii a fost greu de interpretat inclusiv de către cei ce au avut maximă bunăvoinţă. Policentric, populat cu oameni cu scopuri radicale dar cu mijloace limitate întru atingerea acestor scopuri, divers şi în acelaşi timp solidar el a sfidat definiţiile şi aşteptările tradiţionale. În schimb au înflorit tot felul de explicaţii care arătau cine sunt „adevăraţii” lideri ai Pieţei şi, deci „adevăratele” cerinţe. Multe dintre aceste argumente sunt sofisme în sensul declarat în titlu. Probabil însă că multe sunt şi erori oneste, rezultate din nevoia de a reduce cu orice preţ necunoscutul la cunoscut.

Aceştia sunt câţiva dintre stăpânii pieţei de care îmi aduc aminte, fără a avea pretenţia că i-am enumerat pe toţi. Dacă mai ştiţi şi alte exemple, simţiţi-vă liberi să adăugaţi în comentarii.

Piaţa Universităţii a fost un punct de cotitură şi pentru Civitas Politics. Ne place să credem că am fost printre primii care s-au focalizat pe evenimente fără să spună că este vorba de o izbucnire trecătoare şi pasabilă. Iar interesul generat de Piaţă ne-a instalat pe un trend care a dus la dublarea numărului de vizualizări pe parcursul anului 2012. Mulţumim celor care ne-au citit şi preluat precum şi celor care şi-au exprimat atunci opiniile, fie ele pro sau contra. Dacă doriţi să vă amintiţi parfumul acelor vremuri, vă invităm să re-citiţi seria dedicată evenimentelor. More…

Echilibrul între principi și baroni în guvernul Ponta 19

Hommage_au_Moyen_Age_-_miniature

Într-un articol mai vechi am argumentat că un clivaj important în clasa politică, dincolo de cele tradiționale, este cel între „principi” și „baroni”. Baronii au capital organizațional prin care vor să conserve accesul la resurse și, spun oamenii răi, imunități. Principii au popularitate și încredere la nivel național și vor să obțină și mențină puterea în aparatul central al statului. Pentru asta au un dosar curat curățel gestionabil; unii dintre ei sunt chiar, prin comparație, săraci și cinstiți. Pe scurt, domnii Băsescu, Ponta sau Antonescu sunt principi, iar domnii Falcă, Dragnea sau Voiculescu baroni. Fiecare cu curtea și castelele sale.

Aparent baronii sunt în avantaj pentru că acumulează ușor-ușor credibilitate politică la nivel național în timp ce principii văd că sursele de regenerare la nivel național (organizații centrale de partid, cvasi-tehnocrați, miniștrii de externe) seacă lent. Astfel, Guvernul Ponta 2 este poate ultima fereastră de oportunitate a principilor USL în față valului de „putere a primarilor și șefilor de consilii”. Inclusiv conflictul pentru includerea UDMR la guvernare poate fi citit (și) ca o luptă dintre un proiect princiar și presiunea organizațiilor baroniale.
More…

Costurile interne ale crizei politice. O măsurătoare 3

awh_links_burden_o
Există un partid care nu are de ce să se teamă de cele de mai sus: PPDD. Pe măsură ce încrederea în instituțiile democrației scade potențialul liderilor populiști, autoritariști sau radicali crește. Poate că partidele mainstream speră că PPDD se va fărâmița în Parlament sau va face implozie. Tot ce se poate. Dar, atâta vreme cât nu crește încrederea în instituțiile democrației, problema rămâne.

Spuneam în vară că, dacă dorința populară de a diminua puterea lui Traian Băsescu nu va găsi un răspuns instituțional, am putea vedea revolte ale oamenilor dispuși să ofere un răspuns violent.

Astăzi există o dorință de a vedea o politică pe care populația să o poată respecta. Dacă partidele principale nu oferă o soluție instituțională masele se pot întoarce spre un nou Mesia politic. More…

Ză Challenge 19

challenge
După cum poate ştiţi, în a doua parte a anului am început să pun la îndoială în scris eficienţa justiţiei româneşti. Dovezile aduse sunt de suprafaţă, recunosc, dar măcar sunt. Putem începe cu faptul că indicatorii furnizaţi de DNA, fără a fi aritmetic falşi, sunt probabil irelevanţi. Apoi, există semne că cele mai mari şanse de a fi deranjaţi de justiţia independentă au fie figurile opoziţiei fie figurile marginale ale puterii.

(Pe principul salamului din iepure şi cal (fifty-fifty: un iepure plus un cal) , cineva mi-a atras atenţia că, per total, numărul de anchete care vizează USL ar fi perfect comparabil cu cel care vizează ARD – nu sunt de acord cu argumentul dar măcar am primit o replică, deci o menţionez).

În sfârşit se adaugă faptul că toţi ceilalţi indicatori din aval, care ar documenta eficienţa socială a justiţiei sunt varză. „Ease of doing business” este prost, indicele celalalt compilat de nemţii de la noi la fel, Democracy Index (al The Economist Intelligence Unit) este stagnant când vorbeşte de calităţile statului şi în scădere per total, Corruption Perception Index (Transparency International) este slab, MCV ne vorbeşte de bine dar nu dispare (v. comentariile mai vechi). More…

Ghidul suprem al minciunii politice 4

pinocchio-1940-06-g

1. Faptul că un politician, o vedetă TV sau un expert afirma un fapt nu crește dar nici nu scade probabilitatea ca acel fapt sa fie adevărat.

2. Probabilitatea ca cineva sa minta scade odată cu șansele ascultătorilor de a verifica spusele. Dacă faptele sunt non-verificabile, se aplică punctul 1.

Exemplu: „Alegătorii din colegiul meu mi-au spus…”. Este perfect posibil ca politicianul care spune asta să mintă, dar este la fel de posibil ca, întâmplător să spună adevărul.

Corolar: cu cât gradul de sofisticare al ascultătorilor principali scade, cu atât cresc șansele unui ascultător sofisticat de a vedea prin stratul de minciună. Însă dacă ascultătorul sofisticat este în target, trebuie să se îndoiască numaidecât de propriile sale facultăți de judecată, să accepte că discursul auzit e făcut special pentru urechile sale și să amâne cât mai mult tragerea unei concluzii de tip adevărat vs. fals. Timpul poate varia de la persoană persoană, eu încerc să practic un minim de 24 de ore. More…

Școlile sunt la pământ – să nu le băgăm în subsol 7

Teacher Highlighting Benefits of American Productivity and Specialization

Nu plănuiam să scriu nimic de sărbători. Dar articolul lui Vlad Tarko, De ce sunt şcolile noastre la pământ? m-a intrigat. Premisele sunt excelente. Dl. Tarko vrea competiție în învățământ și, dacă este nevoie, este dispus să mituiască întregi pături sociale pentru a obține rezultate. Personal sunt de acord cu această abordare.

Nu sunt de acord cu concluziile însă. Presupunând că mai jos de unde suntem nu se poate dl. Tarko sugerează un sistem privat bazat pe cupoane unde rolul antreprenorilor ar fi jucat de … sindicate.

Cred că această abordare ignoră două lucruri. Primul este că educația nu este atât de proastă pe cât pare. Pe lângă orele de la școală copii petrec sute de mii (milioane?) de ore de meditații, alte multe ore împreună cu prietenii „tunând” calculatorul, alte ore în jocuri video unde învață puțină strategie, colaborare și engleză (dar nu politică). Crescut, copilul se angajează în multinațională unde, dacă are noroc, primește o serie de traininguri mai mult sau mai puțin potrivite. More…

Starea analizei politice în online 5. Spre sfârșitul carismei? 4

episode-8-don5

Am găsit pe blogul lui Cătălin Augustin Stoica următoarea descriere a electoratului USL:

Profilul votantului USL: femei, persoane cu virste de 61 de ani si peste, votanti cu nivel scazut de scolaritate (i.e., mai putin decit liceul), rezidenti in Muntenia, Moldova si Bucuresti.

Este o decriere total greșită, pe care am găsit-o și în Evenimentul zilei. În fapt USL conduce confortabil în toate categoriile menționate. Ceea ce enumeră dl. Stoica nu este o măsură a grupului (medie, mediană) ci o însușire seacă a categoriilor care sunt, fie și cu puțin, mai bine reprezentate. Metodă folosită des în presă și în rapoartele pe care companiile de sondaje le scriu uneori atunci când cred că clienții lor sunt proști. Dificultatea logică a acestei fraze se vede imediat mai jos când domnul Stoica trebuie să explice diferența dintre PNL și PSD: More…