Obama și dezghețul istoriei Răspunde

180300425_0

Slăbiciunea Washingtonului îi poate tenta pe adversarii status-quo-ului să vadă până unde pot merge, cât de putred este edificiul garanțiilor americane. Rusia, China și Iranul par, fiecare în felul său, implicate într-o campanie subtilă, indirectă de testare a ipotezei declinului american la margini.

Și totuși, astăzi, pare că în cutia neagră ceva nu mai funcționează. Sechestrul bugetar al Pentagonului, shut­down-ul guvernului federal sunt mostrele unui Washington polarizat, ale unui „imperiu“ în declin și, totodată, semnalul unei noi „normalități“, care transformă America într-o vetocrație. „În condiții de polarizare ideologică, sistemul american de checks and balances, proiectat inițial să prevină emergența unui Executiv prea puternic a devenit o vetocrație. Sistemul decizional a devenit prea poros, prea democratic pentru propriul său bine, acordând unui număr mult prea mare de actori puterea de a bloca politicile publice“, spune Francis Fukuyama. Or, un Washington vetocratic înseamnă un Washington impredictibil. O linie roșie trasată as­tăzi poate să devină incertă mâine. Exact cum se întâmplă pe o piață în care legislația se schimbă arbitrar. Azi avem DNA, mâine o umbră instituțională golită de conținut.

Nervozitatea aliaților, pe care o observăm în periferiile globale, este în mare măsură „prețul politicii“ din Washington. Toate aceste ingrediente conduc la temerea că suntem în fața unui nou „moment Gorbaciov“, că recalibrarea ar putea merge prea departe, lăsându-i pe aliați vulnerabili și expuși instinctelor marilor puteri regionale: „Paradoxul lui Gorbaciov este că a avut dreptate în încercarea de a reforma un sistem demodat, supraîmpovărat, dar nu a prevăzut con­secințele. A crezut că poate renunța la câteva fire fără a destrăma întreg puloverul“, spune David Ignatius într-un editorial din Washington Post. More…

The Intricateness of a Regime: Difficulties and Prospects of the Future of Côte d’Ivoire as a Distinctive Political Design 1

ICOAST-POLITICS-ELECTION-GBAGBO

Is transition always progress? Is liberal democracy the ultimate and natural destination for everyone? When it comes to predictions, there are regions of the world that are particularly attractive, due to their complex situations.

Like in many cases of sub-Saharan Africa, the evolution of Cote D’Ivoire in political terms raises many questions regarding especially the direction of this evolution.

The announcement in 2013 of Henri Konan Bédié and Alassane Ouattara that they will be running for president in the 2015 elections leads to a problematic situation. In a first row, both Bédié and Ouattara, having passed the age limit imposed by the Constitution (Art. 35), from a technical point of view, no longer qualify for such a position. In this respect, the decision of the two to run for office clearly undermines the Constitution. However, before looking into such technical features, it is necessary to try and outline the nature of the Ivorian regime in a broader sense. And the answer is never a clear-cut one. More…

Rachetele Iskander, gambitul lui Putin de sfârșit de an 2

putin_2764294b

Pe 14 decembrie 2013 cotidianul german Bild informa asupra desfășurării de rachete balistice tactice Iskander în enclava rusă Kaliningrad. Bild, citând surse de încredere, a precizat că desfășurarea acestui sistem de arme extrem de sofisticat a fost detectat cu ajutorul unor imagini din spațiu, realizate de sateliți de recunoaștere și că cel puțin 10 sisteme au fost desfășurate în ultimul an în apropierea graniței dintre Rusia și Uniunea Europeană.

Dacă acceptăm faptul că informațiile publicate de Bild sunt corecte atunci desfășurarea rachetelor Iskander în exclava Kaliningrad reprezintă un gest politic și militar imprudent și agresiv, ce periclitează securitatea Europei. Este imprudent din punct de vedere politic și diplomatic deoarece „balansează” o amenințare inexistentă. Este agresiv deoarece desfășurarea acestor arme a fost făcută în secret, fără avertisment și are ca obiectiv șantajul politic și militar asupra unor state care nu au demonstrat intenții agresive în raport cu Federația Rusă. Această acțiune politico-militară demonstrează asertivitatea crescândă a Kremlinului, dar și o viziune anacronică asupra securității europene. Mai mult demonstrează că Rusia nu este un partener de dialog de încredere pe teme de apărare și de securitate europeană, riscând astfel să-și alieneze o bună parte din suporterii săi din occident. More…

Summit-ul de la Vilnius continuă pe străzile orașelor din Ucraina 2

1476375_10201814773104090_1599033727_n

Acesta este un citat care îi aparține ambasadorului Poloniei la București Marek Szczygieł, cu ocazia conferinței Uniunea Europeană și vecinătatea sa, organizată de Institutul European din România, pe 12 decembrie.

Cum era de așteptat Summit-ul de la Vilnius din 28-29 noiembrie și evenimentele ce au urmat au ocupat capul de afiș al conferinței organizate de IER. În subsidiar au existat însă subiecte cel puțin la fel de interesante și controversate din punct de vedere politic ca rezultatele summit-ului de la Vilnius și protestele de stradă din Ucraina.

Revenind la ambasadorul Poloniei, Marek Szczygieł, acest a avut un mesaj franc și bine articulat cu privire la vecinătatea estică în general și Ucraina în particular. Polonia consideră că poporul ucrainean dorește semnarea acestui acord, iar „perspectiva europeană” pentru Kiev este un proiect politic al cărui beneficiar sunt ucrainenii de rând nu elita politică ucraineană. Fereastra de oportunitatea pentru aspirațiile europene ale Ucrainei și Moldovei, a continuat ambasadorul Szczygieł, va dura până în septembrie 2014. Aici trebuie să fac o paranteză – deși la București diplomații români s-au arătat încântați de rezultatul summit-ului de la Vilnius în ceea ce privește Republica Moldova, Chișinăul a parafat doar acordul de asociere și liber schimb cu UE, urmând ca semnarea și ratificarea să aibă loc în 2014. În 2014 vor avea loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, care ar putea duce fie la o alternanță la guvernare, fie la o criză politică prelungită, iar asocierea Chișinăului la Uniunea Europeană depinde foarte multe de realizarea unei agende de reforme interne de natură politică și juridică, aspecte care transformă întreg „parcursul european al Republicii Moldova” într-unul presărat cu provocări. More…

Geopoliticile Nordului se dezgheață încet, dar sigur Răspunde

Northwest Passage

Ultimii ani au adus pe agendele internaționale un subiect la care nu ne gîndim atunci cînd discutăm politică internațională. Schimbările drastice de mediu produse în Oceanul Arctic au pornit discuții geopolitice cel puțin interesante.

Un studiu recent condus sub umbrela Ernst & Young estimează că aproximativ 13 % din rezervele de petrol și 30% din rezervele de gaze naturale nedescoperite încă se află sub Oceanul Arctic. Deci nu ar trebui să fim surprinși că, odată cu dezghețarea acestuia, va crește și activitatea în zonă. Prin urmare, diferite conflicte vor apărea. Cîteva state puternice care au „deschidere” la Ocean au pornit deja o cursă pentru a-și extinde zona economică exclusivă (exclusive economic zone), drept garantat de Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării (UNCLOS). More…

Ciocnirea civilizațiilor politice 2

EU_Kiev_2

Pentru Ucraina, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Moldova, miza Parteneriatului Estic este una civilizațională. Este o alegere între două modele de societate: una inclusivistă, alta extractivă; între acquis-ul Bruxelles-ului și legea Moscovei.

Se continuă într-o variantă „soft“ extinderea comunității euroatlantice, o secvență întreruptă în august 2008. Parteneriatul Estic semnalează în egală măsură și un proiect geopolitic similar celui anunțat de Condoleezza Rice în 2005, de „diplomație transformativă“. Reperele sunt aceleași: o balanță eurasiatică în favoarea statelor ce reflectă instituțiile „bunei guvernări“. Uniunea Europeană este, în cele din urmă, un „imperiu“ normativ. „Aș spune că UE este asemeni Imperiului Roman. (…) Pentru unii, în Vest, frontiera men­tală a Europei se oprește la capătul dru­murilor romane antice. (…) Pentru mine, Europa se întinde până acolo unde se apli­că legile europene“, spunea Radosław Sikorski în raportul anual prezentat Seimului despre obiectivele de politică ex­ter­nă ale guvernului. Mai mult, în discur­surile sale, Sikorski vorbește de nece­si­tatea de a răspândi, în vecinătatea estică, „buna guvernare“ europeană. Teaser-ul îl reprezintă chiar transformarea poloneză. În 25 de ani, Polonia a ajuns între pri­mele 20 de economii ale lumii. Legătura de cauzalitate este explicită. „Buna guvernare este crucială pentru a crea pe ter­men lung o prosperitate pentru toți cetățenii, nu doar pentru cei câțiva înfometați de putere“, spunea Sikorski în mai 2013. More…

Unirea cu Republica Moldova – ersatz de proiect de țară 1

1082518_10151782340257488_1159446721_o

Unirea cu Republica Moldova este un surogat de proiect național – un nechezol servit în mod inimaginativ și populist unei opinii publice care încă rezonează la sloganuri naționaliste. Unirea cu Republica Moldova reprezintă un obiectiv anacronic, de secol XIX și XX, care nu ia în considerare realitățile românești și le ignoră pe cele din Republica Moldova. Nu reprezintă o viziune de dezvoltare sau de politică externă fiabilă și riscă să sporească animozitățile cu Ucraina și Rusia. Sloganul unirii cu Republica Moldova ignoră realitățile sociale, culturale și economice din această țară și nu ia în considerare aspirațiile cetățenilor moldoveni sau ale elitei politice de la Chișinău, care în cazul „re-unificării” ar fi transformată într-o elite provincială de „baroni locali”. Acest pseudo-proiect național alimentează propaganda Rusiei în Republica Moldova cu privire la „imperialismul românesc” și decredibilizează politica externă a României în raport cu aliații occidentali. Cât de credibil poți să fii în Europa Unită atât timp cât plănuiești dispariția unui stat a cărei suveranitate și independență ai recunoscut-o în primă instanță acum 20 de ani?

Dacă adepții unirii vor într-adevăr să formuleze o „strategie câștigătoare” care să conducă în timp la unificare celor două state românești trebui să urmeze dictonul lui Léon Gambetta – Y penser toujours, n’en parler jamais – clamarea publică a unirii cu Republica Moldova nu le ajută cu nimic cauza, mai mult oferă muniție retorică adversarilor acestui „ideal”. În plus România trebuie să fie o alternativă atrăgătoare și un model pentru Republica Moldova – fapt ce presupune formularea unui „proiect de țară” de succes, care să fie un și un punct de reper pentru cetățenii Republicii Moldova. Mai mult România ar trebuie să-și sporească gradual prezența economică dincolo de Prut, să asiste autoritățile de la Chișinău să creeze instituții democratice și să sprijine societatea civilă din Republica Moldova. More…

Scutul anti-rachetă: O comparație între deciziile a două administrații americane Răspunde

mda_aegis

Problema apărării Europei împotriva amenințărilor cu rachete balistice a fost abordat în mod diferit de două administrații, una republicană, cealaltă democrată. Au fost avansate două soluții diferite – fapt neobișnuit pentru politica externă americană. Ambele soluții au punctele lor tari și punctele lor slabe. Și ambele strategii propuse de administrația George W. Bush, respectiv de administrația Obama urmăreau scopuri diferite și încercau să contracareze amenințări diferite. Dar poate mai important, cele două strategii propuse într-un interval de timp foarte scurt au stârnit controverse, atât în politica internă americană, cât și la nivel european și în interiorul statelor gazdă.

Amenințarea cu rachete balistice din Orientul Mijlociu este una emergentă pentru Europa. Nu neg existența acesteia, dar se manifestă în principal la nivel regional – Iranul dezvoltându-și arsenalul cu rachete balistice în principal pentru a lovi aliați americani sau rivali ai republicii islamice aflați în proximitatea sa. Motivele fundamentale pentru care statele din Centrul și Estul Europei au ales să găzduiască pe teritoriul lor sistemul anti-rachetă american țin de consolidarea relațiilor cu SUA (capitalizarea în termeni politico-strategi a aderării la NATO), contrabalansarea asertivității Federației Ruse (mai ales după războiul ruso-georgian din 2008) și stabilizarea strategică a unei zone a bătrânului continent cunoscută pentru istoria sa tumultoasă. Mereu prinsă între menghină geo-strategică a ambițiilor de mare putere ale Germaniei și Rusiei, prezența americană este percepută în Europa Centrală ca un factor care contribuie la pacea și stabilitatea continentului.

Nu trebuie uitat că problema strategică cu care s-au confruntat statele Europei Centrale și de Est în secolul XX a fost supraviețuirea în cadrul sistemului internațional ca actori politici suverani și independenți. Prezența americană este o garanției că situația din secolui XX nu se va repeta și în secolul XXI. Din punctul acesta de vedere, însă, transferul unei părți a trupelor americane din Germania în Estul și Centrul Europei (în Polonia și România) ar fi o garanție politică și militară mai substanțială decât scutul anti-rachetă. More…

Afacerea Snowden – pericolul unei noi fracturi trans-atlantice 6

germany_170793411_620x350

Dezvăluirile lui Edward Snowden privind amploarea operațiunilor de spionaj americane asupra aliaților americani din Europa au declanșat cea mai mare criză în relația trans-atlantică de la invazia Irakului încoace. Prestigiu SUA a fost profund afectat de acest scandal de spionaj, încrederea cetățenilor europeni în valorile reprezentate de America a fost, din nou, zdruncinată. În Germania, țara cea mai afectată de revelațiile lui Snowden, încrederea germanilor în Statele Unite a scăzut la 35% conform ultimelor cercetări sociologice, un nivel atins numai în timpul invaziei din Irak. Popularitatea președintelui Barak Obama, foarte mare în Europa, a fost afectată grav, poate chiar iremediabil. Cooperarea dintre SUA și aliații săi europeni pentru combaterea terorismului ar putea fi pusă sub semnul întrebării de un public dezamăgit și furios care ar putea cere politicienilor europeni să nu mai împartă cu Washingtonul informațiile strânse în acest domeniu de serviciile de informații europene. Companiile americane mari de internet și tehnologie IT (Google, Yahoo, Apple, Microsoft) ar putea fi la rândul afectate de reglementări mai stricte în ceea ce privește gestiunea datelor personale ale, iar încrederea consumatorilor europeni în ele se va diminua.

Scandalul interceptărilor pune în discuție legătura trans-atlantică din două puncte de vedere. Din punct de vedere public revelațiile lui Edward Snowden reprezintă un adevărat dezastru pentru Statele Unite ale Americii, imaginea Washingtonului pe bătrânul continent fiind serios afectată. Toate eforturile americane de reconstrucție și consolidare a imaginii publice în Europa după războiul din Irak s-au dus pe apa sâmbetei după dezvăluirile privind spionajul electronic practicat de NSA. Revelațiile privind natura extinsă a spionajului practicat de SUA împotriva aliaților săi europeni și violarea crasă a intimității cetățenilor bătrânului continent re-alimentează filonul anti-american existent la nivelul opiniei publice europene. În Germania, unde s-a înregistrat cea mai vehementă reacție atât din punct de vedere public, cât și politic, unii germani au început să asocieze SUA și NSA cu Republica Democrată Germană și infama ei poliție politică – Stasi. More…

The contemporary international system and its driving forces Răspunde

world system map

The current international system comprises an immense amount of academic concepts and empirical, real world elements, so its characteristics are both complex and numerous. My argument is that the capitalist structure is the most important of these characteristics, the central pillar around which all other elements revolve.

In this essay, I will argue for the central role of the capitalist structure by linking it to other secondary elements (democracy, the high interaction capacity in the system and its size). I will also make the argument that the current international system was born around the 1500s (as opposed to 1648 and the Peace of Westphalia). More…

Scutul anti-rachetă, pe ultima sută de metri Răspunde

1421174_10153439104355454_11658091_o

Am participat marți, 29 octombrie, la masa rotundă organizată de Ambasada SUA cu prilejul debutului oficial al lucrărilor la baza de la Deveselu unde vor fi instalate elemente ale scutului anti-balistic american ce va fi desfășurat în Europa, în cadrul European Phase Approach. Construcția instalațiilor de la Deveselu care vor adăposti radarul și interceptorii, a început pe 28 octombrie în prezența oficialităților române și americane, baza urmând a deveni operațională în 2015.

Masa rotundă de la ambasada Statelor Unite a fost condusă de asistentul secretarului de de stat pentru politică spațială și de apărare, Frank Rose, care a avut o serie de mesaje politice importante de transmis publicului românesc cu privirea la politica americană în domeniul apărării anti-rachetă pentru Europa. More…