Iată deci motivele pentru care decizia de tăia astfel salariile e aberantă. Un angajat obişnuit de multinaţională era deja (adeseori) un membru incipient al clasei de mijloc care poate privi de sus salariul mediu pe economie, sau pe cel din aparatul birocratic (mai puţin instituţiile de forţă). În plus, tăierea indiscriminată urmată de pierderea naturală de personal continuă inegalităţile din sistem în loc să rezolve. More…
Category Archives: Romanian Politics
Astăzi, cu 72 de ani în urmă, în Basarabia Răspunde
O aniversare politică tristă Răspunde
Azi ar fi trebuit să fiu pe vapor, în larg, departe de ţărmurile româneşti. E ultima zi a anului 1947.
Un candidat cu agendă și problemele lui: Nicușor Dan Răspunde
Am citit azi despre candidatura lui Nicușor Dan pentru postul de primar al Bucureștiului pe Contributors. În mod normal nu aș prezenta aici un candidat independent cotat cu șanse slabe, dar domnul Dan chiar pare să aibă un program. More…
Femei pentru bancnotele româneşti: de la Elisabeta Rizea la Fecioara Maria. Cu un comentariu despre trecutul utilizabil 14
Am citit pe blogul Medusei despre iniţiativa ALTFEM de a strânge semnături pentru emiterea unei bancnote cu figură feminină.
Ce figură? Dacă Medusa raportează corect iniţiativa … orice figură feminină. Un astfel de vag arată ori disperare ori neglijenţă – eu înclin spre a doua variantă. Dar discuţia în sine e interesantă şi merită aprofundată. More…
O Uniune Europeană pe care România nu şi-o poate permite Răspunde
Summit-ul European de la Bruxelles, ultimul din multele de la declanşarea crizei, s-a încheiat fără a aduce vreo schimbare semnificativă în ceea ce priveşte filozofia care stă la baza măsurilor adoptate până în prezent pentru combaterea crizei datoriei suverane din zona euro, care pune sub semnul întrebării mai mult ca niciodată viabilitatea monedei unice. În schimb, cu această ocazie au fost făcuţi noi paşi în privinţa centralizării politicii economice la Bruxelles. More…
O republică cu două monarhii Răspunde
În orice ţară, Ziua Naţională este prilej de solemnităţi, dezbateri publice şi sărbătoare. În ciuda temperaturii scăzute, ar fi loc şi de acest lucru în România, 1 decembrie – ziua în care s-a finalizat unificarea democratică a marilor provincii româneşti într-un singur stat, care însă nu a rezistat neamputat după Războiul al Doilea Mondial – ridicând în mod simbolic chiar şi astăzi probleme de mare importanţă pe agenda naţională şi europeană, dar în această ţară ea este de regulă prilej de un plus de ridicol. More…
Scurt îndreptar asupra teoriei separării puterilor politice și independenţa justiţiei 10
Într-o ţară nu de mult ieşită din totalitarism, cu o aculturalizare oricum târzie şi nu foarte solidă a teoriei şi practicii politice occidentale şi în care filozofia politică nu are tradiţie, neînţelegerea raţiunilor şi mecanismelor de bază ale teoriei separării puterilor pe care se întemeiază democraţia reprezentativă liberală este generală şi imediat evidentă în dezbaterile publice. Ea atinge totuşi uneori proporţii periculoase mai ales când vine vorba de a treia putere în stat, sistemul de justiţie, şi ce anume înseamnă independenţa acesteia. More…
Trei argumente raționale pentru monarhie 11
Cu ceva timp în urmă George a scris un argument anti-monarhic și pro-republican. Deși corect în liniile sale generale, acesta se referea nu atât la monarhie cât la „mitul monarhic”. Este o diferență dintre un posibil discurs rațional asupra monarhiei constituționale și discursul obișnuit al partizanilor ideii. Aceștia din urmă amestecă adeseori argumente istoriciste (România a fost în mod tradițional monarhică) sau culturale (sufletul poporului român cere…) cu o perspectivă hiperbolizantă asupra rolului dinastiilor în lumea contemporană. Un bun exemplu este „Manifestul regal” patronat (deși nu neapărat asumat) de principele Radu prin publicarea pe blogul propriu
Mecanica de ceasornic a reformei în PDL: de la Renate Weber la Sebastian Lăzăroiu 11

Scopul acestui articol este să descrie gruparea politică aflată în jurul PDL ca o structură în trei straturi. Persoanele afiliate acestor trei straturi pot varia în timp, dar structura în sine a rămas conceptual aceeași, dincolo de alianțele variabile din politica noastră din ultimii 5-6 ani.
Rasismul lor? 7
De câţi oameni ai nevoie pentru a pune degetul pe rana rasismului? Mai întâi avem un Agresor, cel care prin cuvinte sau fapte identifică un Altul, cel care va fi victima cuvintelor sau faptelor sale. Între cei doi se află o prăpastie, pe care primul o declară cu mândrie, o impune celui de-al doilea, care este deci silit să conştientizeze ruptura cu umilinţa acceptării sau furia celui nedreptăţit. Totuşi, mai e nevoie de ceva în acest joc care nu e încă o relaţie. Un al treilea trebuie să apară cu necesitate. Acesta este Martorul. Abia acesta, al treilea, este cel capabil să definească ruptura pentru a decide dacă avem de-a face cu un conflict între două părţi ce îşi reclamă fiecare dreptatea, ori dimpotrivă, avem de-a face cu o parte angajată nu într-un conflict, ci într-un efort (individual sau colectiv) de suprimare a drepturilor celuilalt de a pretinde o relaţie. Victima (individ sau grup), în acest caz, ar fi condamnată fără drept de apel să accepte termenii esenţialişti prin care e definită de agresor şi astfel să îşi ducă existenţa impusă de aceşti termeni. Şi să nu ne lăsăm amăgiţi. Aceşti termeni produc şi reproduc constant condiţiile socio-economice, culturale şi psihologice prin care viaţa victimei va fi definită în cel mai concret mod de termenii agresorului.
Sebastian Lăzăroiu va culege şi ce nu a semănat (anatomia unui eșec) 4
Am urmărit o vreme cu interes forfota etichetată de domnul Lăzăroiu cu numele de Albă-ca-Zăpada pentru că undeva în cadrul ei apăruse ideea de a construi o noua mişcare politică (probabil partid) cu o doctrină şi un comportament „post-Băsescu”.



