În prima parte am identificat problema – o anumită deriva naționalistă în discursul USL – și am formulat patru întrebări în jurul cărora se va construi analiza. Ca ghid cognitiv voi folosi o teză afirmată de Lucian Boia în monumentalul său volum Istorie și mit în conștiința românească: relația elitelor politice autohtone cu occidentul este una dictată de interese în principal și nu una de valori, ele rămânând structural naționaliste. Aici însă intervine un caveat – contactul cu valorile occidentale, cu practicile democratice occidentale și socializarea elitelor politice românești în cadrul acestora diluează „naționalismul structural” al acestora din urmă. Dar cu cât însă România se integrează mai mult în Occident (proces pe care îl consider ireversibil)[i], mai ales procesul de integrare europeană, elitele locale își pierd din o parte din autonomia politică și libertatea de acțiune în raport cu societatea. Când descoperă, uneori neșteptat, că acțiunile lor interne contravin normelor, valorilor și practicilor democratice occidentale membri elitei politice autohtone recurg, pe plan intern, la un discurs naționalist pentru a-și justifica acțiunile și a se legitima. More…
Tag Archives: Vladimir Putin
Reîncălzirea relației cu Rusia… 3
Andrei Marga la reuniunea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei[/caption]Reîncălzirea” relațiilor cu Federația Rusă pare să fi devenit leitmotivul ministeriatului lui Andrei Marga. Nu voi comenta aici declarațiile sale de la audierea din Parlament – ele au fost deja comentate și analizate, partizan și ne-partizan. De asemenea nu voi comenta declarațiile noului ministru de externe vis-à-vis de președintele Traian Băsescu. Acestea au fost deja îndelung comentate de editorialiștii și analiștii de serviciu din media. Mă voi concentra în schimb asupra șanselor și utilității normalizării relațiilor cu Federația Rusă. More…
O primăvară rusească? 5
Desigur, Vladimir Putin își păstrează în sondaje sprijinul popular, în special în zonele mai puțin dezvoltate. În să în câteva luni numărul demonstranților a crescut de la câteva zeci/sute de oameni (vezi imaginea de mai jos) la zeci (probabil peste o sută) de mii. Iar aceasta este o schimbare radicală a jocului. More…
Estul – perspective pesimiste 6
Germania: În urma dezastrului de la Fukushima Angela Merkel a decis abandonarea energiei nucleare. Decizia a venit în urma isteriei provocate de accidentul nuclear din Japonia și a unei puternice mișcări anti-nucleare germane. Renunțarea la energia nucleară a venit atât pe fondul accidentului nuclear de la Fukushima, dar și în contextul unor alegerilor regionale din Germania, unde coaliția CDU/CSU-FDP a înregistrat eșec după eșec în fața social democraților, dar mai ales a ecologiștilor, cotați în sondaje mai bine decât social democrații, rivalii tradiționali ai creștin democraților și a liberalilor. Abandonarea energiei nucleare de Germania înseamnă creșterea dependenței acesteia de importurile de gaze din Rusia și creșterea influenței Moscovei asupra politicii externe germane.
How useful is it to characterise the presence of foreign states in Central Asia as a new ‘Great Game’? 1
The recent resurgence of the geopolitical and geostrategic importance of Central Asia (hereafter CA) has led to the re-adoption of the Great Game discourse[1], recalling the strategic rivalry which opposed the British Empire and the Russian Empire in the XIX century.
Întoarcerea lui Bismarck 1
Preluăm din Revista 22, cu permisiunea autorului, un interviu realizat de Octavian Manea cu expertul în relaţii trans-atlantice, John Hulsman.
Într-un moment în care Europa şi America înoată în ape tot mai tulburi, John Hulsman (expert în relaţii euroatlantice la Centrul de Studii Strategice din Haga) propune un nou limbaj de socializare între cele două maluri ale Atlanticului: unul înrudit mai mult cu Otto von Bismarck, decât cu Jean Monnet.
Polonia după Smolensk 1
Catastrofa aeriană în care au pierut 96 de oficiali polonezi va marca politic şi social Polonia în acest an. Tragedia de la Katyn s-a repetat într-o formă minimal simetrică. Polonia s-a aflat în fața unei nevoi de solidaritate şi de aceasta dată nu datorită unei conjucturi istorice, ci a unei catastrofe ivite independent de factori politici. Încercarea la care a fost supusă națiunea poloneză nu poate fi privită și explicată prin prisma unor teorii conspirative. Tragedia poloneză portretizează greutatea unui destin unic. Dar solidaritatea populației şi a politicenilor în fața acestei tragedii nu este de durată. Media poloneză va trece de la unica știre la convulsiile vieții politice și sociale.
Russia Asserts Itself as a Great Power Again Răspunde
After the debacle of the Soviet Union in 1991 and its dissolution, the loss of its sphere of influence in Central an Eastern Europe, the economic and political woes of the 1990’s as well as lowed failures in its foreign and security policies (the 1999 NATO intervention in Kosovo and the First Chechen War), Russia has begun quite forcefully to assert itself again as a great power in the international system. It has become evident that Russia under the leadership of President Vladimir Putin is no longer the sick man of Europe, but on the contrary we are now dealing with a different Russia, one that has managed to put an end to its internal instability, has become quite prosperous and has an active foreign policy that befits a great power.
Romania and Russia: conflict and cooperation 1
This article will deal with the current status of relations between Romania and Russia. I will argue that although there are issues when cooperation can occur between the two states, the opportunities for conflict far outweigh them.
One thing that must be cleared from the beginning is that the relation between the two countries is and was asymmetrical. This relationship is and has been asymmetrical because it involves a great power or a medium power (depending on the timeline) and a small power. Today Russia can be catalogued as an aspiring great power while Romania remains a small power (with a good prospect of becoming a regional power).
Russia and the EU: Quo Vadis? 1
In this article I will argue that EU’s relations with the Russian Federation are at a crossroads, with the latter gaining leverage while the former has trouble finding an adequate response to this challenge.
The differences between two actors stem from two quite different perceptions of world politics and diplomacy. Russia sees international politics from a realist perspective emphasising power politics and strategic cooperation while the EU is advancing a post-Westphalian agenda of international politics based on shared norms and values. These different approaches and understandings of the international system have lead to an impasse in EU-Russian relation.



