Sandy, Walmart şi lecţia de cultură organizatională 2

Pe termen lung, una dintre dezbaterile generate de uraganul Sandy şi care au revenit în prim-planul societăţii americane ţine de efectele încălzirii globale. Un consens pare să se impună: uraganele de tip Sandy sunt produsul încălzirii globale. Formatori de opinie influenţi au îmbrăţişat imediat această teză. Printre ei se află, desigur, fostul vicepreşedinte Al Gore, care scria săptămâna trecută pe blogul personal că „uraganul Sandy este un semn îngrijorător al vremurilor care vor să vină. Trebuie să ţinem seama de acest avertisment şi să acţionăm rapid pentru a rezolva criza climatică“. Lui Gore i s-a alăturat chiar primarul New Yorkului, miliardarul Michael Bloomberg:

În numai 14 luni, 2 uragane ne-au forţat să evacuăm cartiere întregi, ceva ce primăria nu a făcut niciodată înainte. Dacă aceasta este o tendinţă, atunci este nesustenabilă. Clima noastră se schimbă.

Mai mult, el şi-a declarat susţinerea publică pentru Obama – un preşedinte care sprijină reducerea încălzirii globale. Însă discuţia despre Sandy va avea şi efecte internaţionale. Deja se propun investiţii masive în porţi uriaşe care să ţină furtunile la distanţă de ţărm (similare celor care protejează portul Rotterdam) nu doar în New York, ci şi în zonele care vor fi în curând afectate de creşterea nivelului mării, precum Bangladesh. More…

Obama câştigă la televizor. Va avea succes şi la alegeri? Răspunde

Săptămâna trecută, Galeria Lombard Freid, aflată în inima artistică a New Yorkului, a găzduit vernisajul unei noi expoziţii marca Dan Perjovschi: Exit Strategy. Inspirat de prima pagină a ziarului New York Times, mozaicul desenelor condensează tuşele esenţiale ale imaginarului electoral american de astăzi: visele clasei de mijloc, criza capitalismului, clivajul dintre majoritatea celor 99% şi minoritatea celor 1%, America supra-îndatorată. Fundalul este dominat de erorile deceniului 9/11, epoca războiului permanent. Este o Americă preocupată mai mult decât oricând de sine, care priveşte spre interior şi caută cu disperare „exitul“ (ieşirea) dintr-o imensă „harababură“. Este exact şi ceea ce s-a văzut pe sticlă, la ultima dezbatere dintre Obama şi Romney. More…

America în vâltoarea alegerilor şi cei doi elefanţi din colţul camerei 2

Iranul şi bugetul unui Pentagon în criză ar putea schimba decisiv geometria actualei competiţii electorale din SUA.

Săptămâna trecută, înaintea primei dezbateri oficiale dintre Obama şi Romney, în New York, pe scena Naţiunilor Unite, pre­mierul Israelului şi preşedintele SUA au avut, din nou, o confruntare simbolică. O lectură atentă a fiecărui discurs arată, încă o dată, cât de diferite sunt priorităţile celor doi protagonişti.

Pentru Netanyahu, urgenţa existenţială rămâne prevenirea unei bombe nucleare iraniene. Prin toate mijloacele necesare. „Pentru a înţelege cum va arăta lumea cu un Iran nuclear, imaginaţi-vă doar o Al-Qaeda cu o bombă nucleară.“ Mai mult, el a respins argumentele celor care cred că un Iran nuclear poate fi descurajat prin acelaşi mecanism de tipul „distrugerii reciproce asigurate“, care a funcţionat în timpul Războiului Rece, împotriva re­gi­mului sovietic. More…

Ofensiva central-europeană a lui Mitt Romney Răspunde

Europa Centrală se detaşează drept marea câştigătoare a primului turneu extern al candidatului republican pentru Casa Albă.
În ciuda gafelor care au ţinut prima pa­gi­nă a ziarelor (prin criticile aduse au­to­ri­tă­ţilor britanice faţă de precaritatea mă­su­rilor de securitate din timpul Jocurilor Olimpice sau comentariile privind superioritatea cul­turii israeliene), primul tur­neu internaţional al lui Mitt Romney, candidatul re­pu­blican pentru Casa Albă, a urmărit contestarea la sce­nă deschisă a principalelor direcţii de politică externă asumate de Obama, precum şi recuperarea unor aliaţi, aparent alienaţi de ini­ţia­ti­vele sale. În sine, misiunea pare aproape imposibilă, fiind recunoscut faptul că pen­tru Obama politica externă este un punct forte. Dimpotrivă, el este vulnerabil in­tern, în spaţiul politicilor economice. De aici nevoia de a îngroşa şi exagera anumite teme şi chiar de a le prezenta fragmentar. More…

Bulgaria: o victimă a războiului invizibil iraniano-israelian? 1

Octavian Manea a realizat pentru Revista 22 o analiză a atentatului sinucigaș de la Burgas.
Nu este exclus ca atacul din Bulgaria asupra turiștilor israelieni să fie o nouă secvență din războiul clandestin pe care îl poartă de câțiva ani Israelul și Iranul.
La 19 iulie, atacul sinucigaș îm­potriva autocarului cu turiști is­raelieni din stațiunea Burgas (Bul­garia) a uimit întreaga Europă. Ime­diat, pe lista suspecților de ser­viciu au apărut Te­heranul și Hez­bo­llahul. „Toate do­vezile indică Ira­nul. La exact 18 ani după groaz­nicul atac asupra Centrului Co­mu­ni­tar Evreiesc din Argentina, te­ro­ris­mul iranian con­tinuă să lovească în oameni nevinovați. Aceasta este o campanie iraniană te­ro­ristă globală şi Israelul va re­ac­ționa ferm“, a anunțat premierul Beniamin Netanyahu More…

Kim L. Scheppele: Aspiring to control all of the branches of government is not a constitutional ambition Răspunde

Octavian Manea a realizat pe 8 iulie un interviu cu Kim Lane Scheppele director al Program in Law and Public Affairs al Universității Princeton, SUA. Kim L. Scheppele a publicat un articol pe blogul economistului keynesian și laureat al Premiului Nobel, Paul Krugman, în care atrăgea atenția asupra compromiterii statului de drept în România. Între timp profesorul american de sociologie a revenit cu un nou articol despre evoluțiile politice din România.

More…

Guvernul ne demite din Europa democrațiilor constituționale Răspunde

Performanța Guvernului Ponta este incontestabilă. I s-au dedicat în exclusivitate pagini întregi în The Economist și un editorial de zile mari în Washington Post. Se reproșează o scurtcircuitare a democrației. Între timp, autoritățile se apără invocând argumentul necesității. De fapt se acuză, pentru că, în lumea democrațiilor consolidate, „necesitatea este pledoaria fiecărei încălcări a libertății umane. Este argumentul tiranilor; este crezul sclavilor“. (William Pitt cel Tânăr, premier britanic din sec. XIX)
Guvernul român a folosit o multitudine de mijloace legale pentru a ajunge la o stare de lucruri ne­cons­ti­tu­țională. În sine, mijloacele folosite sunt ins­trumente juridice, dar efectul este sub­minarea statului de drept. Cons­tit­uțio­na­lismul presupune un angajament față de un set de valori. Legea în sine nu are for­ța morală decât dacă este atașată unei gu­vernări constituționale. România poa­te avea legi represive urmate cu strictețe și ar fi un stat al legii în sens pur formal. Dar a avea legi care sunt aplicate nu în­seamnă neapărat și că ai un stat de drept legitim. Asta implică un an­ga­ja­ment față de valorile consacrate în ar­ti­colul 2 al Tratatului UE, ne-a spus Kim Lane Scheppele, profesor la Universitatea Princeton. More…

Resetarea relațiilor româno-ruse se amână Răspunde

Analizate într-un context regional mai larg, recentele declarații ale Ambasadorului Rusiei în România semnalează că obstacolele resetarii sunt mai degrabă la Moscova nu la București.
Într-un interviu acordat canalului B1Tv la sfarsitul saptămânii trecute, Oleg Malginov, Ambasadorul Rusiei la București explică motivele pentru care între cele două state există o relație mai degrabă „răcoroasă”:

Poporul român și autoritățile din România au făcut alegerea în favoarea drumului integrării europene și euroatlantice, mișcare ce a presupus anumite eforturi interne pentru a parcurge acest drum destul de complicat, precum și câteva sacrificii de ordin intern, dar și crearea și implementarea unor legi noi care au devenit norme. În cadrul acestui proces, România s-a sprijinit in mare parte de țările occidentale, de SUA și a rămas în afara prioritătilor politicii externe ale Federației Ruse. More…

Siria: Pericolele unei neintervenții 2

Ca și în cazul Kosovo sau al Libiei, o eventuală implicare internațională în Siria ar avea o miză politică simbolică aflată dincolo de rațiuni umanitare pure. În joc se află salvgardarea unui principiu, dar și for¬mu¬larea unui avertisment transmis regimurilor care își agresează propriile popoare.
Duelul recent purtat în paginile Washington Post între Henry Kissinger și Anne Marie Slaughter rezumă simbolic credințele care polarizează as¬tăzi comunitatea internațională în răspunsul său față de criza siriană.
More…

Mesajul de la Chicago Răspunde

În vreme ce diplomația Bucureștiului se contrează pe două voci, la summitul NATOde la Chicago (20-21 mai) s-au luat decizii cu bătaie lungă pentru destinul Alianţei. America se află într-o cursă contracronometru de reducere a responsabilităţilor din Europa şi Afganistan. Totodată, europenii sunt invitaţi să-şi asume o parte din factură. Inclusiv România, care flutură un cec de numai 500.000 de dolari. More…