Category Archives: Analysis

Analize

Cum să spargi PNL fără să spargi USL 9

by • Analysis, Andrei Tiut, Posts by author, Romanian Politics • Tags: , , , , , , , , , , , ,

Multă vreme am tratat cu indiferenţă speculaţiile (mai mult sau mai puţin umede) despre spargerea PNL sub presiunea conducerii „dictatoriale” a lui Crin Antonescu. Motivul? Un asemenea gest ar fi contrar principiului unităţii care animă nu doar USL ci şi relaţia dintre USL şi electorat. Ultimele gesturi ale liderilor PNL şi PSD însă re-definesc conceptul USL de aşa natură încât un asemenea gest devine posibil, cel puţin la nivel teoretic.

La construire USL era o combinaţie relativ simplă între PSD, PNL şi PC (Antena 3). Oricine era în aceste grupări era legitimat politic pentru a lupta contra preşedintelui. Oricine dorea să intre în USL pentru a lupta contra preşedintelui trebuia să treacă printr-una din aceste grupări. Astăzi, însă, USL înseamnă şi UNPR, PNG, şi alte partide ce există mai ales pe hârtie. Altfel spus trecem de la o alianţă exclusivă (pe modelul „Dreptate şi Adevăr”) la o alianţă inclusivă (pe model CDR), în care este din ce în ce mai greu să ţii afară pe cine doreşte să intre. More…

Raport despre starea analizei politice în mediul online 1

by • Analysis, Andrei Tiut, Posts by author, Romanian Politics • Tags: , , , , , ,

Atunci când „mârâi” despre starea analizei politice (/sociale) în România – şi asta se întâmplă des – mă leg de două lucruri. Unu, că nu avem teorii aplicabile. Doi, că nu avem date.

De fapt teorii sunt, ba uneori chiar prea multe. Avem şi noi marxiştii noştri, ordoliberalii noştri şi orice mai vreţi. Lipsesc middle-range theories adică acele constructe coborâte cât de cât la un nivel particular. Şi lipsesc nu doar pentru România ci – din câte mai ştiu – pentru tot spaţiul estic. Acuma, ar exista şi asemenea teorii; mi le-au aruncat în faţă mai mulţi universitari cu care am discutat problema. Dar nu „au prins”, nu au produs un program de cercetare. Adică, degeaba muncesc unii să conceptualizeze problema, că sunt citaţi tot clasicii Marx şi Weber şi Wittgenstein şi Hayek şi alţii asemenea.
More…

Ca un zeu printre politicieni Ponta trecea 10

by • Analysis, Andrei Tiut, Posts by author, Romanian Politics • Tags: , , , , , , , , , , , , , ,

Citind declaraţiile recente ale lui Victor Ponta m-am îngrijorat nu atât de pericolul iminent la adresa Justiţiei, cât de nonşalanţa cu care a vorbit despre acest subiect. Nu cred că are neapărat un plan, nu cred că automat un asemenea plan ar fi nociv (independenţa nu contrazice existenţa controlului). Dar este interesant cum premierul poate spune o frază atât de sibilinică fără să se teamă de consecinţe.

Supun domniilor voastre ideea că centrul de putere al USL (să îi zicem Ponta pentru antropomorfizare) este zeul printre oameni din parabola de mai sus. La alegeri USL a avut aproximativ 50%. Între timp am avut scandalul plagiatului, am avut suspendarea ratată, am avut scandalul Oltchim şi câteva altele. Popularitatea USL este tot cam 50%. Dacă dl. Ponta ar fi fotografiat cu o mână pe fundul gol al unui ţigan, naţiunea rasistă şi homofobă ar putea găsi totuşi puterea să menţină USL la 50%. Altfel spus, nu pare să existe pentru Ponta greşeală ireparabilă. More…

Miturile victoriei politice Răspunde

by • Analysis, Posts by author, Romanian Politics, Serii • Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,

Prin 2004, când am participat la monitorizarea alegerilor locale, reprezentantul Alianţei DA, care ieşea victorioasă în Bucureşti a devoalat strategia partidului său după „generale”: o alianţă pe sub mână cu PRM. Desigur această alianţă nu s-a materializat, dar am înţeles atunci câtă nevoie are o organizaţie locală să creadă în câştigarea puterii. Într-un sistem bipolar (nu musai bi-partizan) e simplu. Într-un sistem cu mai mulţi poli de putere poate fi dificil să găseşti speranţă. Nu m-am gândit să văd cum se întâmplă lucrurile în alte ţări, dar în România avem demonizarea reciprocă a alianţelor, avem tăierea accesului primarilor opoziţiei la resurse, concedieri din sectorul de stat şi sporirea probabilităţii celor ce pierd de a îşi vedea sponsorii încarceraţi. Pe scurt, câştigătorul ia aproape tot; nimeni nu se bate pentru locul doi. More…

Epopeea tristă a programului avionului multirol 10

by • Analysis, George Visan, Posts by author, War and Politics • Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,

Dacă în ultimii ani planurile de modernizare ale Forțelor Aeriene prin dotarea cu un avion multirol au fost date peste cap de neînțelegerile politice și criza economică, în prezent pare să se contureze o soluție de compromis. Această soluție constă în achiziționarea din Portugalia a 12 avioane F-16 A/B aflate în serviciu, adică la „mâna a doua” în termeni populari. Soluția urmează să fie oficiliazată de CSAT-ul din 27 septembrie.

Opțiunea pentru avioane „la mâna a doua” este dată de condițiile economice precare și de perioada de tranziție tehnologică prin care trece piața avioanelor militare de luptă multirol. Astfel pe piață în acest moment se află modele de generația a 4-a, 4.5 și începând din 2015-2018 vor intra pe piață modele de generația a 5-a. Decidenții militari și politici de la București au optat pentru achiziția unor avioane în uz deoarece atât din punct de vedere militar, cât și economic achiziționarea unor modele noi de generația a 4-a sau generația 4.5 nu ar fi fost eficientă dat fiind obiectivul tranziției spre un model de generația a 5-a.

De ce au fost preferate modelele americane? Din cauza relației de securitate privelegiate cu SUA și că avioanele de luptă americane sunt cele mai răspândite la nivelul NATO, înleznind interoperabilitate și întreținerea acestora. De asemenea modelul F-35, în ciuda unei perioade lungi și costisitoare de dezvoltare, va deveni cel mai numeros și performant avion de luptă multirol al alianței. More…

Scurt îndrumar despre viaţa în Opoziţie Răspunde

by • Analysis, Andrei Tiut, Posts by author, Romanian Politics • Tags: , , , , , ,


Să reducem pentru început confruntările între Putere (USL) şi Opoziţie (oricine critică sistematic USL) la trei situaţii: războiul cultural, lupta pentru Justiţie şi concurenţa economică şi socială.

Războiul cultural se manifestă prin mai multe bătălii, nu întotdeauna purtate de aceiaşi adversari. Avem confruntarea dintre partizanii culturii înalte sponsorizate cât mai generos de stat (ICR dar nu numai) şi cei care nu par să aibă un program cultural (adică USL). Avem bătălia valorică între partizanii şi oponenţii Comisiei Europene, care pune în discuţie tema infailibilităţii Occidentului. Ultimul (dar nu în ultimul rând) războiul mediatic opune Antena 3 celor ce îşi definesc identitatea politică în opoziţie cu Antenele.

Lupta pentru Justiţieare, prin comparaţie, tabere mai bine închegate. În echipament portocaliu stau cei ce cred în independenţa justiţiei actuale, aliaţi cu acei baroni PDL care sunt mulţumiţi de relativa impunitate de care au beneficiat până acum. În echipament roşu cu galben sunt cei ce nu simt că avem o justiţie independentă (adică foarte multă lume, dacă este să ne ghidăm după sondaje). Alături de ei stau cei care simt sau cred că li se apropie laţul de gât şi ar avea de câştigat din schimbarea oamenilor din sistem.

În sfârşit concurenţa economică şi socialăpuneîn balanţă două abordări. Vom returna tot ce se poate – şi promitem că se poate spune Guvernul. Am fi returnat şi noi dacă s-ar fi putut spune Opoziţia dar (1) nu s-a putut decât după ce a venit Victor Ponta la Guvern şi (contradictoriu) (2) concesiile sociale făcute de Guvern ameninţă stabilitatea economică. More…

Valsul Schengen IV: Punct și de la capăt… 4

by • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author, Serii • Tags: , , , , , , ,

Anularea consiliului JAI de la sfârșitul acestei săptămâni scufundă șansele de a adera pe etape la Spațiul Schengen ale României și Bulgariei începând cu acest an. Se confirmă astfel costurile ridicate pe plan extern ale crizei politice. Instabilitatea instituțională și regimul politic fracturat și polarizat al României a confirmat temerile opozanților extinderii Spațiului Schengen. Calendarul posibilei aderări este mutat în 2013, păstrându-se în linii mari aceeși formulăr de aderare: integrarea într-o primă fază cu spațiul aerian și naval, urmată de aderarea cu granițele terestre. Aderarea rămâne în continuare condiționată de rapoartele MCV, cel din decembrie fiind crucial pentru perspectivele de aderare ale celor două state sud-est europene.

Cât de mare a fost eșecul? Judecat la rece aderarea la Spațiul Schengen nu poate fi considerată un eșec major de politică externă. În primul rând nu este per se un subiect de politică externă – are o serie întreagă de ramificații interne serioase. Este un eșec de politică europeană, dar nu unul extrem de grav. A devenit un subiect major de politică internă pentru că a fost asumat drept obiectiv de guvernare de către PDL și pus pe agenda de politică externă de Traian Băsescu. Tema aderării la Spațiul Schengen a căpătat și conotații electorale deoarece oferă „beneficii palpabile” ale politicii externe publicului. Poate fi considerat un eșec major din punct de vedere al prestigiului statului – au fost investite resurse mari în securizare frontierelor și rezultatul a fost negativ – și al modului în care se percep și sunt percepuți românii în raport cu ceilalți cetățeni europeni. More…

Finanţele, USL şi cele două paradigme ale corupţiei (early warning) 5

by • Analysis, Andrei Tiut, Posts by author, Romanian Politics • Tags: , , , , , , , , , , , , ,

În ultimele zile şi săptămâni s-au acumulat o serie de informaţii despre ce (nu) face guvernul cu banii noştri şi aceste informaţii merită discutate. Astfel, se cheltuie mai puţini bani pe media (TVR) şi diplomaţie culturală (ICR). Vom cheltui (ni se spune) mai puţin cu investiţiile Ministerului Dezvoltării. Cheltuim deja mai puţin cu Hidroelectrica şi vom cheltui (poate) mai puţin cu Oltchim. Chiar şi aşa se pare că nu este de ajuns, aşa că MF a fost trimis să caute sfântul graal al bugetelor: lărgirea bazei de impozitare combinată cu întărirea colectării (1, 2, 3). Cum putem explica deci această serie de evenimente?

Ipoteza 1. Sub masca economiilor USL continuă să urmărească distrugerea instituţională a statului. Din fericire această ipoteză nu pare să se susţină. Insolvenţa Hidroelectrica este deocamdată utilă, TVR nu a devenit (surprinzător!) televiziune de partid şi – la limită – chiar şi ICR are un manager cu un CV potrivit.[i]

Ipoteza 2. Sub masca economiilor USL caută noi oportunităţi de a fura. Această ipoteză cade sub briciul lui Okham. Altfel spus, există căi vechi şi testate de a fura, nu este cazul să inventăm încă una, şi încă sub ochii miraţi ai publicului. More…

Intervenții și reacții: Actorii internaționali și criza politică din România (I) 5

by • Analysis, George Visan, Posts by author, Serii • Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,

La debutul crizei politice din România generate de a doua suspendare a președintelui Traian Băsescu colegul Andrei Tiut estima că implicarea actorilor internaționali nu va avea un efect major asupra evoluțiilor politice. Această predicție s-a dovedit a fi eronată. Actorii internaționali, statali și non-statali, s-au implicat în evenimentele politice influențând decisiv modul în care a fost soluționată criza. Intervenția actorilor internaționali a fost cu totul neanticipată de promotorii suspendării și de cea mai mare parte a opiniei publice. Dacă ar fi să analizăm criza politică dintr-o perspectivă de tipul agency (acțiunea actorilor), structure (sistemul în care acționează actorii) și contingency (elementul neprevăzut) – atunci intervenția actorilor internaționali se încadrează la capitolul contingency și a reprezentat un veritabil game-changer pentru desfășurarea evenimentelor.

În cele ce urmează voi evalua rațiunile din spatele intervenției și reacția provocată de această intervenție la nivel politic și la nivelul sferei publice. Ceea ce ne interesează sunt scopurile și motivațiile intervenției, precum și semnificația acesteia. La nivelul sferei publice sunt interesante două fenomene: redescoperirea discursului naționalist și anti-american. Dacă până pe la mijlocul deceniului trecut discursul naționalist și anti-american era doar apanajul PRM, PUNR și al lui Corneliu Vadim Tudor (cu câteva derapaje de la PSD ce este drept), în timpul crizei politice am asistat la revenirea acestuia la nivelul partidelor mainstream și în linii mari pro-occidentale (PNL și PSD).

În plus la nivelul sferei publice a apărut pentru prima dată după căderea comunismului o generație tânără de comentatori care din motive de factură ideologică se îndoiesc de proiectul Occidental (integrarea euro-atlantică, UE) sau sunt anti-americani. Majoritatea acestora sunt educați în occident, au cariere universitare și sunt activi în interiorul societății civile. More…

Cele două căi ale lui MRU 8

by • Analysis, Andrei Tiut, Posts by author, Romanian Politics • Tags: , , , , , , , , , ,

De ce tocmai MRU? Pe scurt situaţia arată aşa: atunci când MRU a trântit uşa către PDL o parte din simpatizanţii lui Traian Băsescu s-au coalizat în jurul său fără a mai intenţiona să voteze cu partidul „prezidenţial”. Aceste cugetări nu îmi aparţin, le am şi eu de la oameni care au văzut cifre, dintre care primul care mi-a spus această poveste este Barbu Mateescu.

Cele două căi. Faptele de mai sus deschid două oportunităţi. Una aparţine PDL şi presupune ca dl. Ungureanu să fie integrat într-un soi de alianţă prin care electoratul său să fie adus „înapoi în turmă”. Cealaltă aparţine grupului reformist din PDL. Dl. Ungureanu nu este doar un tânăr politician ci şi un intelectual respectabil, un birocrat cu experienţă şi mai ales, un om a cărui reputaţie nu pare sensibilă la campaniile de propagandă ale Antenei 3.

Pe baza acestor calităţi reformiştii PDL, „intelectualii preşedintelui” şi radicalii luptei anti-corupţie au putut spera la un lucru nesperat: o bază de putere proprie şi o pârghie prin care să forţeze, în condiţii favorabile, „reforma dreptei”. În varianta optimistă Dreapta va fi fost reprezentată de un PDL profund reformat (un post-PDL dacă vreţi) integrat cu resturile cele mai reformatoare ale PNL şi ţinut pe calea cea dreaptă de către un soi de consiliu de onoare condus de Monica Macovei. În variantă ultra-optimistă dreapta românească şi Internaţionala Socialistă ar fi presat PSD către o nouă şi adevărată reformă internă. More…

Costurile externe ale crizei politice 10

by • Analysis, George Visan, Posts by author, Romanian Politics, Serii • Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,

Criza politică a trecut. A venit vremea să facem un bilanț al acestor tensionate două luni, dar nu la nivel intern, ci la nivelul relațiilor externe – deoarece criza noastră politică locală a avut și o consistentă componentă externă. Au existat intervenții din partea aliaților noștrii (SUA), critici și intervenții din partea Uniunii Europene, apeluri interne către instituții internaționale (Comisia de la Veneția), apeluri interne către Uniunea Europeană și Comisia Europeană și apeluri în interiorul familiilor politice europene. Ambele tabere politice au instrumentalizat intervențiile și influența actorilor internaționali în interes propriu.

Izolare vs Decredibilizare:

În timpul suspendării și după referendum în spațiul public au apărut acuze vitriolice cu privire la izolarea diplomatică a României. PDL și Traian Băsescu au acuzat USL că „scoate Românie din UE” prin acțiunile lor și că „puciul parlamentar” a dus la izolare diplomatică. Pe de altă parte USL a acuzat PDL și pe Traian Băsescu că a stricat imaginea României în exterior prin prezentarea cu rea intenție a unui „proces democratic normal.”

Ceea ce s-a întâmplat de fapt nu fost o izolare diplomatică ci o decredibilizare majoră a poziției României, mai ales în interiorul Uniunii Europene. Sursele acestei decredibilizări au fost două: pe de o parte rapiditatea procesului de suspendare a președintelui( doar 3 zile față de 60 de zile în 2007) și presiunile asupra CCR și pe de altă parte au fost atacurile și declarațiile cu iz naționalist al USL la adresa UE, Comisiei Europene și a unor lideri europeni (ținta predilectă a fost cancelarul german Angela Merkel). More…