Lucrarea Ideea de Europa în România interbelică analizează evolutia ideii europene în România interbelică. Sunt prezentate sintetic curentele şi evolutiilor intelectuale românesti, prezentarea unei istorii a acestei idei in mediile politice si intelectuale interbelice. Lucrarea dovedeşte că elitele româneşti interbelice erau conectate la evoluţiile pe plan european, oferind soluţii şi comentând pe un ton avizat propunerile avansate.
Category Archives: Posts by author
Contra-revoluţia din 22-25 decembrie 1989 1
Piaţa Operei, Timişoara, Decembrie 1989
Istoria politică post-comunistă a României, cu toate gravele şi numeroasele sale neajunsuri încă vizibile astăzi, nu poate fi înţeleasă şi evaluată fără o reexaminare radicală a mitului său fondator: aşa-numita Revoluţie anticomunistă din decembrie 1989. Deşi prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est după venirea la putere a liderului sovietic reformist Mihail Gorbaciov în 1985 nu urmează un tipar unic, cazul României este unul singular, neputând fi încadrat nici în formula schimbărilor de regim negociate între reprezentanţii Partidului Comunist şi reprezentanţii Opoziţiei civice care a caracterizat schimbarea de regim în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania de Est şi, într-o măsură mai mică, Bulgaria şi chiar Albania, nici în formula resurecţiei naţionalismelor care a dus la decomunizarea şi totodată la disoluţia Iugoslaviei şi Uniunii Sovietice.
Imperativele unei Politici Externe Estice a României 8
Regiunea Marii Negre
După căderea comunismului, graţie regimului gorbaciovist al lui Ion Iliescu dintre anii 1990-1996, România a fost unul dintre ultimele state non-sovietice membre ale Pactului de la Varşovia care şi-au reorientat în mod hotărât politica externă spre Vest. Această întârziere, care a adus prejudicii greu de măsurat poporului român încă vizibile astăzi, a absorbit energiile politicii externe a României în deceniul următor şi a fost parţial recuperată, datorită politicii externe a guvernării CDR dintre anii 1996-2000, dar mai ales datorită forţei inerţiale a împrejurărilor europene şi internaţionale care au favorizat consolidarea blocului euro-atlantic şi integrarea europeană, culminând cu aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în 2004 şi la Uniunea Europeană în 2007. În prezent, deşi România mai are multe de făcut pentru a-şi consolida rolul şi alinia capacităţile la potenţial în cadrul celor două organizaţii internaţionale occidentale, se impune o recalibrare a politicii externe naţionale spre Est.
Pactul din Connecticut 1
Andrew Maynard şi Stuart Norman
Despe alegerile din al 18-lea district senatorial din Connecticut nu se ştie prea mult în lume şi, la o adică, nici în Statele Unite. Totuşi candidaţii Andrew Maynard şi Stuart Norman au reuşit să-i scoată puţin circumscripţia din anonimat agreând un „pact de civilitate”
O pledoarie pentru federalizarea României 14
Regiunile istorice ale României
Unul dintre cele mai sacre fundamente constituţionale din istoria statului român (modern sau post-modern, că altul nu a mai existat) este organizarea administrativ-teritorială unitară, deşi două dintre cele mai importante episoade din biografia sa, Unirea Mică din 1859 şi Marea Unire din 1918, sugerau o cu totul altă direcţie, iar situaţia internă şi europeană din prezent oferă mai multe motive în favoarea acestei evoluţii ratate.
Necesitatea introducerii alegerilor primare semi-închise 1
Nu a existat în ultimul deceniu, ba chiar în ultimele două decenii, adică de la restaurarea unui regim democratic în România, o dezbatere asupra politicului mai la modă, în presă, în presupusele organizaţii acronimizate ale societăţii civile, în medii intelectuale şi chiar în unele manifestări marginale ale unor politicieni, decât aşa-numita reformă a clasei politice. Deşi s-a discutat atât de mult şi cu atât de puţin spor încât sintagma s-a devalorizat iremediabil, problema identificării unor mecanisme instituţionale care să ducă la ameliorarea selecţiei şi comportamentului politicienilor autohtoni este atât de importantă încât dezbaterea merită totuşi reluată şi menţinută în centrul agendei publice.
Statul, presa şi grupurile de interese Răspunde
Chestiunea instrumentalizării politice a presei jalonează istoria post-decembristă a României, însă acest fenomen nu este unul specific românesc ori unul caracteristic ţărilor în tranziţie de la un regim totalitar sau în curs de dezvoltare. Circumstanţele în care este observat îi pot conferi forme particulare de manifestare, dar în acelaşi timp ele riscă să îi disimuleze cauzele profunde.
Surse alternative de ştiri (unde fugim de televizor?) 3
Mare par
te din educația mea politică a fost făcută pe vremea Radio BBC România. Între timp postul a dispărut și am continuat să folosesc BBC World Service (situl) pentru știri internaționale. Am renunțat în momentul în care opoziția lor față de războiul din Irak a devenit deranjantă – este destul de greu să fii antiamerican încercând să pari neutru. De curând însă am descoperit cele două posturi internaționale ale BBC cu emisie pe Internet. Printre altele l-am putut asculta cu tristețe pe vice-premierul bulgar explicând cum țara sa a evitat greșelile unor țări ca Grecia sau… România.
Geopolitica, George Friedman şi românii 1
George Friedman, CEO Stratfor
Periplul geopolitic al patronului Stratfor, George Friedman a inclus săptămâna trecută şi România. Interviurile şi analizale sale despre situaţia „geopolitică” a României şi a Republicii Moldova au provocat o adevărată rumoare în presa şi blogosfera românească (aici, aici, aici), fiind copios comentate şi citate. Reacţia generală pare să fi fost „Uite Friedman, ne arată calea în materie de politică externă!” Dacă aş scrie pentru criticatac.ro aş fi tentat să răspund că avem de-a face cu un fenomen de colonizare culturală şi o abandonare a facultăţii critice. Cum nu fac acest lucru voi susţine doar că am asistat la o abandonare a facultăţii critice, pe fondul unei lipse acute de informare asupra domeniului relaţiilor internaţionale.
Reasigurarea strategică şi summitul de la Lisabona 1
Octavian Manea a realizat pentru Revista 22 o analiză despre recentul summit NATO de la Lisabona. O preluam şi noi cu permisiunea autorului.
În toată istoria sa, Alianţa a urmat ceea ce analiştii din lumea afacerilor numesc „curba Madonna”- o permanentă creativitate antreprenorială care i-a asigurat de fiecare dată un nou ciclu de viaţă.
De ce să nu renunţăm la armată sau Importanţa descurajării 3
Colegul nostru Octavian Manea oferă răspunsul său la dezbaterea începută pe blogul Civitas pe tema menţinerii forţelor armate. Răspunsul său vine sub forma unui articol care inaugurează o nouă secţiune pe siteul Revistei 22, eGlobe, dedicată ideilor şi dezbaterilor globale. Argumentul propus este următorul:
Interesele României şi Noul Concept Strategic al NATO 12
În mai puţin de o săptămână liderii Alianţei Nord Atlantice, cea mai de succes alianţă politico-militară din istorie, se vor întâlni la Lisabona pentru a adopta Noul Concept Strategic al NATO. Am abordat subiectul Noului Concept Strategic al NATO într-o serie de postări care au comentat pe larg raportul preliminar în privinţa viitorului concept strategic redactat de grupul de lucru condus Madeleine Albright. Pentru o viziunea oarecum diferită vă rog să lecturaţi şi articolul noului nostru coleg Fillipo Costa Buranelli. A venit însă momentul să trec în revistă principale interese pe care le are statul român vis à vis de acest document fundamental al Alianţei.
Civitas Politics 