Germania: În urma dezastrului de la Fukushima Angela Merkel a decis abandonarea energiei nucleare. Decizia a venit în urma isteriei provocate de accidentul nuclear din Japonia și a unei puternice mișcări anti-nucleare germane. Renunțarea la energia nucleară a venit atât pe fondul accidentului nuclear de la Fukushima, dar și în contextul unor alegerilor regionale din Germania, unde coaliția CDU/CSU-FDP a înregistrat eșec după eșec în fața social democraților, dar mai ales a ecologiștilor, cotați în sondaje mai bine decât social democrații, rivalii tradiționali ai creștin democraților și a liberalilor. Abandonarea energiei nucleare de Germania înseamnă creșterea dependenței acesteia de importurile de gaze din Rusia și creșterea influenței Moscovei asupra politicii externe germane.
Autor: George Visan
Un discurs pentru neliniștea Europei Răspunde
În cursul săptămânii care tocmai s-a încheiat Secretarul de stat american al Apărării, Robert Gates a întreprins un turneu internațional de rămas bun. Pe 30 iunie Robert Gates se va retrage din fruntea Pentagonului, după ce a condus această instituție sub mandatele a doi președinți americani – George W. Bush JR și Barack Obama, între 2006 și 2011. Ultima stație din turneul său diplomatic a fost o vizită la SHAPE, cartierul general al NATO unde a susținut cel mai important discurs pe tema securității euro-atlantice al mandatului său.
România-Ucraina: semnele unui dezgheț 2
Cu foarte putine excepții, relațiile româno-ucrainiene nu s-au remarcat în ultimii 20 de ani prin evoluții pozitive. Diferendul privind delimitarea platoului continental tranșat de Curtea Internațională de Justiție, scandalul spionilor din 2009, evoluțiile politice interne din Ucraina și problema respectării drepturilor minorităților de către Kiev au tensionat relația bilaterală. Percepția în România la un moment dat a fost că Ucraina folosește Bucureștiul pe post de inamic de serviciu pentru solidificarea proprie identități naționale.
Varșovia – un summit pentru consacrarea Poloniei 2
Am scris pentru Revista 22 un scurt comentariu despre semnificația summitului de la Varșovia.
Ultima staţie a turneului european al preşedintelui Obama a fost Varşovia, unde a participat la o reuniune la nivel înalt cu şefii de state din Europa Centrală şi de Est, mai puţin România şi Serbia. Aici, Obama a semnat o serie de acorduri care consolidează relaţiile dintre SUA şi Polonia. S-a urmărit în principal creşterea interoperabilităţii forţelor aeriene poloneze cu cele americane prin antrenamente şi aplicaţii comune, dar totodată şi demonstrarea seriozităţii angajamentului american faţă de această parte a Europei. În acest sens, atitudinea americană diferă esenţial de cea a altor aliaţi europeni – Franţa a preferat să vândă Rusiei patru nave de desant din clasa Mistral, spre iritarea ţărilor baltice şi a Poloniei.
Summitul de la Varșovia: Ne putem permite să lipsim sau nu, this is the question! 4
Președintele Traian Băsesecu a anunțat într-un interviu acordat postului de radio România Actualități că nu va participa la reuniunea la nivel înalt de la Varșovia între liderii statelor Europei Centrale și de Est și președintele Statelor Unite ale Americii Barack Obama. Rațiunea oficială pentru neparticipare o reprezintă prezența la acest summit a președintelui Kosovo, entitate politică a cărei statalitate nu este recunoscută de România.
De oppresso liber 1
Prolog
Mogoșoaia, România, 11 Septembrie 2001.
Este o după amiază frumoasă de început de toamnă. Este senin, soarele arde cu putere, grădina este îmbelșugată. Am 18 ani și toată viața înainte – totuși este o zi tristă. Cu o zi în urmă un membru al familiei a trecut la cele veșnice. Așa ca am fost trimis în afara Bucureștiului pentru a lasă părinții să se ocupe de inmormântare. Ma plimbam prin grădină, când la un moment dat aud o știre la radio – un avion civil a intrat într-unul din turnurile World Trade Center. Nu-i dau imediat atenție acestei știri – mă gândesc ca a fost vorba de un avion ușor care s-a rătăcit și a intrat în coliziune cu clădirea respectivă.
Sistemul anti-rachetă: riscuri și perspective 3

Oficiali români şi americani prezenţi la ceremonia din unitatea militară 01871 Deveselu - foto Valentin Ciobîrcă
Ceea ce așteptam de mult timp a avut loc – după 11 luni de negocieri, România și Statele Unite ale Americii au convenit amplasarea elementelor din scutul anti-rachetă la baza aeriană Deveselu din județul Olt. Consider acest lucru o evoluție majoră pentru securitatea României și a Europei. Desfășurarea acestui sistem complex de arme transformă relația dintre SUA și România și o pune pe baze solide, cu perspective pozitive pe termen lung. Prin amplasarea elementelor scutului anti-rachetă în România și Polonia, America re-asigură strategic Europa și întărește relația trans-atlantică.
Osama bin Laden a fost ucis 3
Președintele Statelor Unite al Americii Barack Obama a confirmat într-un discurs televizat că liderul rețelei teroriste Al Qaeda, Osama bin Laden a fost ucis într-un raid al forțelor speciale americane. Operațiunea a avut loc în Pakistan, în orașul Abbottabad, la 50 de km de capitala Islamabad. Primele informații indică faptul că Osama bin Laden a fost ucis de o echipă SEAL. Operațiunea a fost planificată de CIA și de Comandamentul Întrunit al Forțelor Speciale (JSOC) și dusă la îndeplinire la ordinul expres al președintelui SUA.
Relațiile franco-române: relansare dificilă 1
Într-o postare anterioară, dedicată tensiunilor diplomatice franco-române, ridicam semne de întrebare cu privire la viitorul parteneriatului strategic dintre România și Franța. Parteneriatul dintre București și Paris pare a fi în curs de relansare și redefinire, dar situație este departe de a se clarifica.
Cum negociază democrațiile… 3
Citind de curând cotidianul EUObserver mi-a atras atenția un articol care comenta o serie de depeșe diplomatice făcute publice de WikiLeaks, despre modul în care au reacționat statele membre ale UE în timpul războiului dintre Rusia și Georgia, din august 2008. Protagonistele acestor telegrame erau două democrații europene consolidate – Franța și Suedia.
Acumularea decalajelor economice: divergențe și convergențe 5
Am participat ieri, 16 martie, la o dezbatere organizată de Departamentul pentru Afaceri Europene, Centrul InfoEuropa și Institutul European din România despre acumularea decalajelor economice și lipsa unor politici publice pe termen lung care să remedieze relativa înapoiere a României. Dezbaterea a pornit de la cartea istoricului român Bogdan Murgescu, România și Europa: Acumularea decalajelor economice, 1500-2010, evenimentul împrumutând titlul cărții. Panelul a fost compus din autorul cărții, Bogdan Murgescu, Cristian Ghinea (CRPE), Răzvan Horațiu Radu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene și Constantin Rudnițchi, jurnalist economic. Panelul a fost moderat de către Gabriela Drăgan, directorul Institutului European din România.
Instituţiile europene ca actori internaţionali – drepturile omului, democraţie şi regimuri autoritare 1
Marţi, 22 februarie, am participat la prelegerea susţinută de Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universității București. Titlul prelegerii a fost Why democracies are history’s sweethearts şi a discutat avantajele democraţiilor în raport cu alte sisteme politice, în speţă regimurile autoritare. Avantajele democraţiilor, a argumentat Thorbjørn Jagland, în raport cu regimurile autoritare sau totalitare constă în faptul că sunt democraţii a susținut Secretarul General al Consiliului Europei.









