Nu doar primarii au fost mediocri, ci și noi am fost, împreună cu ei, schiziofrenici și ușor de mulțumit. Probabil că politizarea tradițională a votului în București a avut și ea un rol negativ important. Oricum, rezultatul este un oraș în care eficacitatea nu presupune eficiență, iar clasa de mijloc încă împlinește visul hedonismului proletar. („Micii, tablele și berea – asta n-a-nțeles Puterea”) More…
Category Archives: Romanian Politics
Am avut deficit de democraţie în România? (1): Intelectuali vs. politruci 6
O să încep acest articol cu un citat din, scuzaţi, Andreea Pora:
Mersul tarii spre dictatura este explicat cu ochi sticlosi de aceiasi Ciuvică, Ghișe, Pavelescu, Ciorbea, Norica, Andon, Constantinescu, Bolcaș, Olteanu, Serban, Stan, Cristoiu, Săftoiu, ca sa-i enumăr doar pe clienții fideli.
Sună corect dar este greşit. Majoritatea celor de aici sunt politicieni de rangul doi-trei şi jurnalişti-entertaineri. Chiar dacă ar fi spus aşa ceva istoria nu îi reţine. Însă Norica Nicolai, Emil Constantinescu şi Bogdan Olteanu sunt (foşti) politicieni respectabili, ceea ce zic ei lasă urme. Să căutăm deci urmele. Un search pe termenii Norica „Basescu dictator”, Olteanu „Basescu dictator” şi Constantinescu „Basescu dictator” nu o să producă rezultate relevante. În loc de „Norica” Google ne va recomanda chiar „Noriega” ca fiind o potrivire mult mai bună. Avem, deci, o hiperbolă: în fapt nişte personaje secundare şi eventual la limita respectabilităţii aduc nişte acuze care se suprapun parţial cu cea de dictatură. More…
Politica externă românească – înapoi în viitor 8
Politica externă nu este o temă care să câștige alegeri. E un domeniu de politică publică hiperspecializat, care necesită atenție constantă din partea legiuitorului, expertiză vastă și coordonare instituțională impecabilă. În politică externă nu prea este loc de ezitări, improvizații sau expediente. Având în vedere mediul anarhic în care acționează statele și competiția pentru un set de resurse limitate, politica externă ar trebui privită cu mai puțină pasiune partizănă și tratată cu mai multă responsabilitate. More…
Cum este Regele Mihai mai puternic decât regina Elisabeta 2
Putem împărţi argumentele monarhiştilor români în două mari categorii. Există argumente de sistem care pornesc de la un fapt real: existenţa unui monarh ar modifica sistemul constituţional şi (poate) cultura politică. Există apoi argumente – să le zicem – umane, care vorbesc despre calităţile, vocaţia şi educaţia pe care o primesc membrii unei case regale. Uneori aceste argumente sunt delicat de susţinut cu exemple, deoarece principii Radu şi Nicolae au fost în fapt educaţi ca persoane private. Mai important însă este că instituţionalizare formală a Casei Regale şi a monarhiei nu vor duce neapărat la creşterea puterii şi influenţei acestora – poate chiar dimpotrivă. Se poate argumenta, în acest sens, că regele Mihai are o influenţă mai mare decât regina Elisabeta. More…
Există viață după uninominalul pur 11
Cu greu poți să citești un blog sau să vizitezi un site de socializare fără să afli că votul uninominal „pur” într-un singur tur de scrutin („first past the post”, FPTP), propus întâi de PDL și acum de USL, va distruge puținul rămas din fragila democrație românească. Nu sunt un promotor al uninominalului de vre-un fel, dar demontarea absolută a acestei soluții mi se pare exagerată.
Mai jos găsiți o analiză a câtorva temere care însoțesc subiectul acesta în dezbaterea publică. More…
Ce putem reține din promisiunile USL 10
Odată cu apropierea alegerilor și cu pregătirea unui nou guvern se întețește preocuparea față de promisiunile politicienilor. Care sunt acestea? Sunt ele sincere? Sunt ele credibile? Ovidiu promovează cineapromis.ro, un sit care indexează metodic promisiuni în timp ce colaboratorii de pe contributors.ro se uită pe programul de guvernare al USL (având în general cuvinte de ne-laudă). More…
Inter-regnum: cine a guvernat România de la Piaţa Universităţii până la moţiunea de cenzură 1
Dacă până în ianuarie 2012 opoziţia societăţii se manifesta mai ales în sondaje şi manifestaţii sindicale sporadice, din ianuarie avem manifestaţii sistematice în „toată ţara” (adică oraşele mari) şi în principalele capitale ale Europei. Mai multe ONG-uri se coalizează în sprijinul pieţelor. În re-descoperita cultură a protestului simpatia intelectuală pentru PDL încetează să mai fie idealist-acceptabilă şi devine ridicol-îngrijorătoare. Opoziţia partinică radicalizează de-legitimarea guvernării boicotând selectiv lucrările Parlamentului. În sfârşit mai mulţii notabili PDL (începând cu Sorin Frunzăverde) migrează spre USL. More…
3 motive să nu ne temem de declinul demografic în România (şi un bonus) 9
Ceea ce cred că lipseşte din această imagine, însă, este potenţialul de a primi migraţie. Teza acestui articol este că puterea economică a unui stat în dezvoltare se poate converti în creştere demografică. În acest sens avem 3 surse de posibili imigranţi. More…
Restituirea imobilelor către vechii proprietari: între lipsă de imaginație și mentalitate de monopol 1
În rezumat, Fondul Proprietatea a fost gândit pentru a oferi ca despăgubiri echivalentul a 14 mld. RON celor ale căror proprietăți au fost confiscate de regimul comunist.. Un nou (și simpluț și discutabil) calcul al MFP sugerează că suma de plătit ar fi mai degrabă 70 mld. RON. Pentru a ieși din impas Guvernul ar dori să limiteze despăgubirile la 15% din valoarea de piață. Adică – o să râdeți – 10.5 mld. RON.
A fost luată în considerare și restituirea unor imobile în natură dar ideea a fost abandonată pentru a nu crea discriminări (sic). Și, dacă Hotnews nu exagerează, ministrul finanțelor a denumit acest construct (i)logic „soluție”
Deja la o primă lectură abordarea vădește lipsă de respect față de proprietate și o oarecare doză de ipocrizie. Dar „soluția” ministrului devine și mai criticabilă dacă ne uităm la alternative. More…
Principii de reformă electorală Răspunde
Parlamentul discută din nou modificarea legii electorale şi propune, din câte se pare, nimic altceva decât o nouă variantă a sistemului opac de vot mixt, „uninominal-proporţionalist”, care a fost introdus prin legea electorală din 2008, deşi unele formaţiuni politice, atât de la putere cât şi din opoziţie, se declară oficial în favoarea unui sistem de vot „uninominal” sau majoritarist… Aşadar, această nouă propunere de reformă electorală, încercată ca şi ultima taman în an electoral şi realizată după dictonul neaoş caragialesc „să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica!/să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale!”, a ajuns din nou captivă calculelor obscure şi intereselor înguste de partid şi de grup ale unei clase politice profund disfuncţionale şi mult îndepărtată de interesele reale ale ţării şi ale cetăţeanului (care de altfel a ajuns la un vârf statistic al apatiei politice). More…
Despre corupție (2): tăierea accesului la resurse 3
Unul dintre principalele succese ale strategiei Macovei, așa cum a fost prezentată în articolul anterior este că a impus în societate consensul conform căruia lupta împotriva corupției echivalează cu lupta împotriva corupților. Este – mă grăbesc – să adaug – un succes nefericit. În fapt, corupția poate fi (trebuie) abordată și ca fenomen cultural, aspect al luptei pentru resurse sau produs secundar al unui joc politic prost calibrat constituțional. În acest articol voi încerca să argumentez următoarea ipoteză: corupția poate fi combătută (și) prin tăierea accesului la resurse, atât pentru corupători cât și pentru corupți. More…
O pledoarie pentru o nouă Constituţie Răspunde
Actualul regim constituţional din România, instituit în anul 1991 şi revizuit marginal în anul 2003, conţine o serie întreagă de idiosincrazii ideologice tributare mentalităţii gorbacioviste a FSN şi o sumă de imperfecţiuni, incoerenţe şi ambiguităţi, în special la nivel instituţional, care şi-au revelat neajunsurile în ultimii 20 de ani. Din acest motiv, o nouă Constituţie – şi nu doar o nouă revizuire a documentului parentat de Ion Iliescu şi Antonie Iorgovan, care în parte nu face decât să corecteze o revizuire anterioară care s-a dovedit proastă, aşa cum doreşte preşedintele Traian Băsescu şi actuala coaliţie de la putere – constituie demersul necesar pentru a soluţiona problemele de fond puse de actul constituţional din prezent. Adoptarea unei noi Constituţii înseamnă convocarea unei Adunări Constituante, care să îşi desfăşoare lucrările în paralel cu Parlamentul, până la ratificarea şi intrarea în vigoare a noului regim constituţional.
Civitas Politics 