Nevoia de legitimare a politicianului român nu a fost nici când mai mare. În prezent pe lângă o majoritate solidă obținută în colegiul electoral se dorește și un alt tip de legitimare a puterii politice: cea profesională. Astfel este nevoie de diplome care să ateste o dată în plus calitatea persoanei care ocupă o funcție publică în România. Nu contează că respectiva diplomă reprezintă rezultatul a unor ani de studii sau doar o școală de vară sau schimb de experiență – contează să fie. În contexul sporirii mobilității academice în ultimii ani a devenit musai pentru orice politician român să dețină o diplomă de la o instituție de învățământ superior de prestigiu din străinătate. More…
Category Archives: George Visan
Răfuieli cu intelectuali (I) 12
Alternanțele la guvernare în România nu sunt procese politce elegante. Imediat ce un nou guvern se instalează la Palatul Victoria primele 30-60 de zile de guvernare sunt dedicate instalarii în cadrul aparatului guvenamental și a instituțiilor statului a reprezentanților noii puteri și a unor cadre de încredere. Este un mod de a te asigura că în funcțiile cheie ale instituțiilor statului se află persoane de încredere care pot aplica politicile guvernului și voința partidului. Și de asemenea este un mod de a-ți răsplăti aliații și susținătorii cu accesul la resursele publice – spoils system (termen introdus de Jacksonieni în SUA în secolul al XIX-lea) sau împărțirea prăzii se numește această practică. În folclorul politic românesc se spune că până și portarii sau femeile de serviciu din ministere sau alte instituții publice sunt numiți în funcție de simpatiile politice și de gradul de rudenie cu cei aflați la „putere”. More…
O scurtă depeșă diplomatică 2
De la începutul misiunii mele diplomatice în această țară cu care avem o relație politică foarte strânsă, nu am mai asistat la evoluții politicii de o asemenea anvergură într-un timp atât de scurt. Știți mai bine decât mine că printre prioritățile noastre de politică externă în raport cu această națiune balcanică este reforma sistemului său de justiție, combaterea corupției și consolidarea statului de drept. Acestea sunt în interesul nostru direct, deoarece garantează oamenilor noștri de afaceri un tratament corect în fața instanțelor de judecată românești și a instituțiilor care supraveghează mediul de afaceri. Dar nu noi vom fi cei care vom profita cel mai mult de pe urma reformelor din România, dacă acestea sunt implementate corect, ci românul de rând care din păcate s-a obișnuit să de șpagă pentru orice serviciu public care în mod normal ar trebui să fie gratuit. More…
Spre paradigma maghiară? 6
În fața evoluțiilor politice recente din România merită pusă o întrebare: riscăm să cădem în paradigma maghiară reprezentată de FIDESZ și Viktor Orban? Nu mă refer aici la resugența vreunui naționalism românesc, ci la absența unei opoziții eficiente care să articuleze un proiect alternativ credibil.
Până la preluarea puterii în urma moțiunii de cenzură ce a dus la căderea guvernului PDL-UDMR-UNPR condus de Mihai Răzvan Ungureanu, USL a reușit să coaguleze o alternativă politică puternică. Acum înfrângerea zdrobitoare a PDL la ultimele alegeri locale, degringolada internă a acestui partid, adoptarea de Parlament a formulei de vot majoritar de tip Westminster, polarizarea politică și spiritul revanșard al USL ridică semne de întrebare cu privire la funcționarea pe termen mediu și lung a regimului democratic în România. More…
Reîncălzirea relației cu Rusia… 3
Andrei Marga la reuniunea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei[/caption]Reîncălzirea” relațiilor cu Federația Rusă pare să fi devenit leitmotivul ministeriatului lui Andrei Marga. Nu voi comenta aici declarațiile sale de la audierea din Parlament – ele au fost deja comentate și analizate, partizan și ne-partizan. De asemenea nu voi comenta declarațiile noului ministru de externe vis-à-vis de președintele Traian Băsescu. Acestea au fost deja îndelung comentate de editorialiștii și analiștii de serviciu din media. Mă voi concentra în schimb asupra șanselor și utilității normalizării relațiilor cu Federația Rusă. More…
Politica externă românească – înapoi în viitor 8
Politica externă nu este o temă care să câștige alegeri. E un domeniu de politică publică hiperspecializat, care necesită atenție constantă din partea legiuitorului, expertiză vastă și coordonare instituțională impecabilă. În politică externă nu prea este loc de ezitări, improvizații sau expediente. Având în vedere mediul anarhic în care acționează statele și competiția pentru un set de resurse limitate, politica externă ar trebui privită cu mai puțină pasiune partizănă și tratată cu mai multă responsabilitate. More…
Ziua Europei la București: între euroscepticism și frustrări locale 1
O dată cu aderarea la Uniunea Europeană ziua de 9 mai a mai căpătat o semnificația: Ziua Europei, motiv excelent de socializare în spiritul valorilor europene. Am asistat la dezbaterea „Cât de europeni mai sunt românii?” organizată de Reprezentanța Uniunii Europene în România și Institutul de Studii Europene. More…
Ce probleme are de fapt scutul anti-rachetă 4
La sfârșitul săptamânii trecute o știre din Statele Unite ale Americii a traversat Atlanticul și a ajuns și în paginile mediei autohtone. Știrea se referea la un aspect crucial al relației bilaterale: desfășurarea începând cu 2015 a unor elemente din sistemul anti-balistic american în România. Pe scurt a fost citată o știre Fox News, care cita la rândul ei un raport al GAO privind activitatea Missile Defense Agency pe 2011, agenția guvernamentală însărcinată să dezvolte și să implementeze tehnologia anti-balistică, critic la adresa strategiilor de dezvoltare și achiziție ale acesteia. More…
Bilanț de putere minoră II 4
Statul român nu a formulat o politică coerentă de stimulare a natalității: nu există destule creșe și grădinițe în România pentru a satisface nevoile acelei părți a populației care este fertilă și activă din punct de vedere economic, nu sunt acordate deduceri de taxe și impozite pentru companiile care ar fi dispuse să construiască creșe și grădinițe pentru angajații lor, iar problema concediului maternal și a indemnizației aferente nu a fost soluționată corespunzător. Eforturile pentru reducerea mortalității infantile sunt departe de a fi eficiente și efective, chiar dacă există planuri în acest sens. Starea precară a sistemului de sănătate și corupția ce îl afectează, sabotează și acele minime eforturi depuse pentru limitarea mortalității infantile. More…
Sursele comportamentului Coreei de Nord Răspunde
Coreea de Nord sau Republica Populară Democrată Coreeană este o continuă sursă de știri politice senzaționale, dar mai ales o sursă de insecuritate regională și globală. În ultimii ani Phenian-ul s-a remarcat prin dezvoltarea și testarea cu succes a unei arme atomice, în ciuda presiunilor internaționale de a opri programul, scufundarea unei corvete sud-coreene, bombardarea unei insule sud-coreene, lansări periodice de rachete, declarații belicoase, sărăcia și subdezvoltarea extremă și bineînțeles bizarul regim politic, care reușește să îmbine „armonios” comunismul de tip stalinist, xenofobia, naționalismul exaltat și rasismul, cu superstițiile rurale. Comportamentul Coreei de Nord este unul cât se poate de rațional, care poate fi încadrat în trei categorii: o logică de război, o logică a supraviețuirii și o logică internă. Cu alte cuvinte there is a method to their madness. More…
Bilanț de putere minoră (I) 3
Analiza aceasta se dorește a fi o scurtă evaluare a situației elementelor de putere deținute de România în momentul de față. Elementele de putere avute în vedere sunt forța militară, starea economiei și evoluția populației. Nu îmi propun o analiza detaliată, blogul nu este locul pentru acest tip de demers, iar mijloacele aflate la dispoziție sunt insuficiente. Sunt însă destule informații care să susțină teza acestui articol: poziția de putere ocupată de România în cadrul sistemului internațional s-a fragilizat în ultimii ani, punând la îndoiala credibilitatea și capacitatea, și așa limitată, de a influența evoluțiile internaționale. More…
Ascensiunea și decăderea marilor puteri Răspunde
Articolul acesta nu este însă un eseu despre traducerile de literatură de relații internaționale în România, cu toate că ar fi un subiect bun de abordat. De asemenea articolul nu va analiza calitatea ediției în limba română a istoricului britanic. Articolul se va axa pe semnificația și actualitatea volumului publicat acum mai bine de 20 de ani de către Paul Kennedy. Comentariile au la baza ediția a doua în limba engleză din 1987 a lucrării istoricului britanic. More…
Civitas Politics 