Mubarak e acum istorie. Dar nu şi regimul, până mai ieri patronat de el. Retragerea lui Mubarak şi „exilul” în fortareața Sharm el-Sheikh par să reprezinte preţul plătit pentru calmarea tsunamiului care ameninţa întregul establishment. A fost o mişcare menită să câştige timp, creând totodată aparenţa acceptării de moment a revendicărilor străzii. La capătul a 18 zile de proteste, preşedintele Egiptului a predat puterea armatei. Dar pentru sutele de mii de protestatari, plecarea lui Mubarak din Cairo şi predarea puterii către armată nu reprezintă nici pe departe victoria mult aşteptată. Pe scurt, vârful a căzut, doar că icebergul a rămas.
Tag Archives: Iran
El Dorado afgan? 1
O ştire pozitivă într-un ocean de ştiri negative
Pe 13 iunie 2010 New York Times publica un articol, fundamentat pe un studiu al US Geological Survey, în care se afirma că bogaţiile subsolului din Afganistan au o valoare estimată la 1 trilion de Dolari (1000 de miliarde de Dolari). Ştirea a fost preluată şi de alte instituţii de presă internaţionale – Reuters, LA Times, ABC şi Times – care menţionau entuziasmul autorităţilor de la Kabul, încântate de posibilitatea dezvoltării pe termen lung a uneia dintre cele mai sărace economii de pe glob. Astfel subsolul afgan conţine zăcăminte de: fier, cupru, cobalt, aur, argint, aluminiu, grafit, lapis lazuli, stronţiu, caolin, potasiu, zinc, plumb, sulf, mercur şi magneziu. Uriaşele resurse naturale ar permite Afganistanului să nu mai depindă de ajutorul militar occidental în confruntarea cu talibanii şi cu rămăşiţele Al Qaida de pe terioriul său
Un viitor geopolitic sub semnul lui Huxley? 4
Preluăm din nou din Revista 22 o analiză excelentă şi extrem de actuală a lui Octavian Manea asupra evoluţiilor din sistemul internaţional şi a politicii externe a Statelor Unite ale Americii.
Magnitudinea prefacerilor care au loc astăzi amintesc de finalul Războiului Rece, de perioada „Războiului Stelelor“, când generalii sovietici au fost printre primii care au înţeles că au pierdut competiţia militară. Este SUA astăzi în aceeaşi situaţie?
Uniunea Europeană şi Turcia, încotro…? Răspunde
Am participat marţi 29 iunie la conferinţa Turcia – cheie către viitorul Europei organizată de Institutul European din România. Conferinţa s-a dovedit a fi extrem de utilă din mai multe puncte de vedere: conferinţa a oferit o perspectivă asupra ambiţiilor Turciei la nivel regional şi global, asupra modului în care elitele ei concep rolul acesteia în cadrul sistemului internaţional, asupra multiplelor sale identităţi politice şi a percepţiei asupra proiectului european. În cele ce urmează voi rezuma şi comenta punctele de vedere exprimate la conferinţă de ministrul turc al afacerilor europene Egemen Bağış şi de consilierul prezidenţial pentru afaceri europene Leonard Orban, pe care apoi le voi corela cu anumite tendinţe şi evoluţii internaţionale ce relevează importanţa crescândă a Turciei la nivel global.
The blue-print of the future NATO Strategic Concept: Some comments and views 2
NATO has released last week a report containing the outline of the future NATO Strategic Concept that will be adopted at the Alliance summit this year in Lisbon. Although this is not even a draft of the new Strategic Concept, it is a blue print that offers a glimpse of NATO’s strategic thinking. Following its publication consultations and heated negotiations between member states will follow in order to draft the NATO’s new Strategic Concept. This article is first in a series dedicated to analyzing the outline of the Alliance’s future strategy. In this part I will summarize and analyze the chapters dedicated to the threat environment, core tasks of NATO and partnerships.
De ce (nu) ar trebui invitată Rusia în NATO! 3
Săptămâna trecută patru experţi în probleme de securitate şi apărare germani – Volker Rühe (fost ministru al apărării în perioada 1992-1998, membru CDU/CSU), Klaus Naumann (general în rezervă, fost inspector general al Bundeswher şi preşedinte al Comitetului Militar al NATO), Frank Elbe (f0st ambassador) şi Ulrich Weisser (vice-amiral în rezervă şi fost Director al Comitetului Militar de Planificare al Bundeswehr) – au publicat în cotidianul german Der Spiegel o scrisoare deschisă în care propun invitarea Federaţiei Ruse să adere la NATO. Cei patru îşi fundamentează propunerea pe o serie de argumente: în contextul configurării unui sistem internaţional multipolar şi a ascensiunii puterilor asiatice (India şi China), Rusia este indispensabilă pentru securitatea Europei şi a spaţiului euro-atlantic, atât Rusia cât şi alianţa nord-atlantică se confruntă cu aceleaşi ameninţări, o eventuală aderare la NATO a Rusiei ar conduce la dezvoltarea democraţiei în această ţară prin impunerea respectării valorilor democratice în procesul de aderare, invitarea Rusiei să adere la NATO ar calma temerile privind o posibilă încercuire a acesteia şi îngrădire strategică prin extinderea alianţei către est, iar aderarea Mosocovei la NATO ar conduce la o integrare mai uşoară a Georgiei şi Ucrainei în cadrul organizaţiei. More…
Romania will host elements of the US missile shield 3
Romania’s President, Traian Băsescu has announced yesterday the willingness of his country to host parts of US the ballistic missile defense system on its territory. The decision to allow the United States to deploy anti-ballistic missiles in Romania was taken in a meeting of the Supreme Defense Council (CSAT). According to Traian Băsescu Mrs. Ellen Tauscher the Under Secretary of State for Arms Control and International Security has formally proposed on behalf of the United States of America that Romania should host on its territory an anti-ballistic missile system. The US State Department has confirmed the agreement while the US embassy in Bucharest has saluted president Băsescu’s decision. Following the CSAT decision bilateral negotiations will be started, however the final approval for the deployment of the missiles must come from the Romanian parliament. The Romanian president has stated that the missile shield is not directed against Russia, but is designed to protect against other threats.
US makes major strategic shift on Missile Defense 3

A ground-based interceptor lifts off from Vandenberg Air Force Base, Calif., Dec. 5, 2008. (DoD photo by Joe Davila, U.S. Air Force/Released)
The President of the United States, Barack Obama has announced on September 17, a major shift in the policy of the US concerning the deployment of anti-ballistic missile defenses in Central and Eastern Europe in order to protect its European allies from a possible Iranian threat. In this article I will argue that this move is a part of a larger strategy of retrenchment, designed to make American power more flexible and adaptable in an international system defined both by symmetrical and asymmetrical threats. The move does not signal by any means a waning of America’s commitment to Europe’s security or for that matter, the security of Central and Eastern Europe. Canceling the deployment of the Ground Based Interceptors in Poland and the X band radar in the Czech Republic does not mean the United States is giving up on creating a national missile defense capability.
Central and Eastern European fears 2
A group of Central and Eastern European intellectuals and former chiefs of state have published on July 16 an open letter to the President of the United States of America, voicing their concerns regarding the current state of relations between the countries of this region and the United States. The letter comes after the US-Russia summit and is signed by Vaclav Havel, Lech Walesa, Emil Constantinescu, Valdas Adamkus, Martin Butora, Matyas Eorsi, Alexandr Vondra and other important figures who have played a part in the recent history of Central and Eastern Europe. In the letter they emphasize the role played by the United States in Central Europe’s (CEE) transition from authoritarianism to democracy, remind Washington of the contribution made by the countries of this region to the American war effort in Iraq and Afghanistan, while deploring the fact that the CEE is no longer a priority for US foreign policy. The letter criticizes the new “realist” foreign policy of the Obama Administration concerning Europe and Russia, with the shadow of Yalta looming large in the minds of the signatories.
Criza din Iran – între raţiune şi simţire Răspunde
Protestele din Iran izbucnite în urma publicării rezultatelor oficiale ale alegerilor prezidenţiale atrag atenţia asupra unei dileme de politică externă cât se poate de serioasă: să promovezi o politică externă dominată de propriile valori – adică democraţie şi drepturile omului, sau să fii prudent şi să optezi pentru urmărirea intereselor naţionale. Prima opţiune este tentantă pentru toate statele democratice, care consideră că normele împărtăşite ale statului de drept, ale democraţiei parlamentare şi drepturile omului moderează conflictele internaţionale. Promovarea acestor valori la nivel internaţional are darul de a reduce posibilitatea conflictului internaţional între statele democratice şi de a câştiga în popularitatea la nivel naţional. În practică, această metodă nu dă întotodeauna rezutatele scontate, dând impresia unei politici imperiale şi arogante, şi creşte riscurile de confruntare cu state care nu împărtăşesc valorile democratice. A doua opţiune este fundamental amorală – presupune negocierea cu oricine se află la putere şi este dispus să stea la masă trativelor. Nu este deloc populară, deoarece ignoră valorile democratice în favoarea eficienţei politice.





