Costurile externe ale crizei politice 10

Criza politică a trecut. A venit vremea să facem un bilanț al acestor tensionate două luni, dar nu la nivel intern, ci la nivelul relațiilor externe – deoarece criza noastră politică locală a avut și o consistentă componentă externă. Au existat intervenții din partea aliaților noștrii (SUA), critici și intervenții din partea Uniunii Europene, apeluri interne către instituții internaționale (Comisia de la Veneția), apeluri interne către Uniunea Europeană și Comisia Europeană și apeluri în interiorul familiilor politice europene. Ambele tabere politice au instrumentalizat intervențiile și influența actorilor internaționali în interes propriu.

Izolare vs Decredibilizare:

În timpul suspendării și după referendum în spațiul public au apărut acuze vitriolice cu privire la izolarea diplomatică a României. PDL și Traian Băsescu au acuzat USL că „scoate Românie din UE” prin acțiunile lor și că „puciul parlamentar” a dus la izolare diplomatică. Pe de altă parte USL a acuzat PDL și pe Traian Băsescu că a stricat imaginea României în exterior prin prezentarea cu rea intenție a unui „proces democratic normal.”

Ceea ce s-a întâmplat de fapt nu fost o izolare diplomatică ci o decredibilizare majoră a poziției României, mai ales în interiorul Uniunii Europene. Sursele acestei decredibilizări au fost două: pe de o parte rapiditatea procesului de suspendare a președintelui( doar 3 zile față de 60 de zile în 2007) și presiunile asupra CCR și pe de altă parte au fost atacurile și declarațiile cu iz naționalist al USL la adresa UE, Comisiei Europene și a unor lideri europeni (ținta predilectă a fost cancelarul german Angela Merkel). More…

Blestemul carismei (The spice must flow) 7

Pe când pregăteam acest articol, cineva relativ apropiat de fenomen mi-a explicat: „Există câţiva care regretă că au penis. Acuma nu pot să ofere decât o gaură prin care să fie penetraţi de Băsescu. Ei ar dori să aibă două”. Argumentul era că asemenea atitudini extreme sunt rare. Totuşi, articolul meu nu este despre carisma lui Traian Băsescu, ci despre rolul carismei în general.

Teza acestui articol este că viziunea „reformiştilor” din „proiectul Băsescu” se bazează în mod fundamental pe rolul pozitiv al personalităţii carismatice în societate şi nu pe o abordare de tip sistem. Dacă vreţi, carisma le furnizează vitalitate şi orientare în universul social la fel cum „mirodenia” furniza aceste beneficii în universul Dune. De aceea am avut material să scriu acest text fără să mă refer mai deloc la preşedinte.

În limbajul bisericilor apostolice carisma (harisma) este aproximativ sinonimă cu starea de graţie (har). În această stare omul are o relaţie aparte cu Dumnezeu şi poate face lucruri extraordinare. Mintea şi inima credinciosului înţeleg însă că nu omul face aceste lucruri ci Dumnezeu prin om. More…

Cine va câştiga alegerile? Cine va face guvernul? 7

De curând Cristi Andrei şi Dan Dumitrescu au publicat analize ale modului în care s-ar putea repartiza mandatele parlamentare în urma alegerilor din decembrie 2012. Cristi conduce Agenţia de Rating Politic, apropiată USL; Dan Dumitrescu a publicat analiza sa în Contributors.ro, sit apropiat proiectelor electorale ale lui Traian Băsescu. Cu atât mai interesantă este convergenţa lor.

Legea. Să presupunem că într-un colegiu sunt doar doi candidaţi. Vom echivala acest colegiu cu 100 de puncte. Câştigătorul obţine 60 de puncte, învingătorul 40. Pentru ca sistemul electoral este majoritar, câştigătorul va primi colegiul, adică toate cele 100 de puncte. Dar, pentru că acelaşi sistem este şi proporţional, cele 40 de puncte nu dispar ci totalul punctelor pe ţară se suplimentează. Algoritmul propriu-zis contează mai puţin, important este să reţinem că existenţa unor colegii în care un candidat obţine peste 50% din primul tur produce o suplimentare a locurilor în Parlament ce echivalează cu o primă electorală. More…

5 lucruri pe care trebuie să le ştiţi ca să înţelegeţi USL 17

Conducerea Uniunii are bune competenţe strategice şi proaste competenţe tactice. Prin comparaţie echipa Băsescu pare să aibă capabilităţi tactice mai degrabă decât strategice. Pentru a argumenta această afirmaţie este suficient să ne uităm la parcursul lor. USL însuşi este o construcţie strategică pe când diversele alianţe în jurul PDL nu au fost până astăzi decât interfeţe ale organizaţiei de partid. În campaniile electorale în schimb, în confruntările directe sau numărătorile paralele supremaţia PDL/Traian Băsescu este evidentă.

La fel, boicotul USL a fost strategic, cel al preşedintelui tactic. Totuşi, există o excepţie de la această regulă şi anume politica de cadre, care ţine de strategie şi este stăpânită ceva mai bine de echipa lui Traian Băsescu. More…

Brâncoveanu și mitul administratorului (despre circulația elitelor) 4

Emil Constantinescu a venit de la catedră, Mugur Isărescu și Lucian Croitoru au venit de la bancă. Mihai Răzvan Ungureanu a venit de la Externe/SIE iar Mircea Geoană (oarecum) din diplomație. Victor Ciorbea, Traian Băsescu, Emil Boc, Klaus Iohannis au venit de la primării.

Prin contrast Ion Iliescu, Petre Roman, Nicolae Văcăroiu, Radu Vasile, Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu, Victor Ponta și Crin Antonescu au urcat la putere pe linie de partid (sau revoluționară).

Rotunjind, din 4 politicieni de maxim nivel, 4 nu se impun ca politicieni în aparatul reprezentativ central (Guvern, Parlament, Partide) ci vin cu o anume aură tehnocratică dată de experiența administrativă. Cazul Ministerului de Externe este atipic, dar cunoscut – nu insist aici. Dintre aceștia doi, 1 vine din lumea academică/ diplomație/ sistemul bancar în timp ce 1 vine din administrația locală. Zero procente vin din „economia reală” – domnul Tăriceanu are experiență relevantă, dar nu trecutul său de antreprenor l-a propulsat în poziția de prim ministru. More…

Tăcerea atomică 3

Imediat ce a fost citit comunicatul CCR pe televiziuni m-am întors liniştit la filmul la care mă uitam înainte. Nu doream să ştiu mai mult, nu doream explicaţii, nu doream să mai raţionalizez nimic.

După încheierea filmului am decis totuşi să mă uit pe Facebook şi pe mail ca să văd comentarii. Era linişte; cum e şi la ora la care scriu acest text. Băsişti feroce şi USL-işti fără inhibiţii, toţi se pare că au hotărât să se uite la filmele şi să îşi vadă de vieţile proprii. Poate e lehamite, poate e incertitudine, nu ştiu.

În definitiv nimeni nu poate spune că a învins. Cu toţii ne-am imaginat soldaţi într-o bătălie a luminii şi astăzi unii (mulţi?) vedem cum la sfârşit lumina a fost sacrificată de mult în favoarea victoriei. A întunericului cel mai mic. More…

De ce nu pot să cred în Justiţie (4 argumente) 20

Am înţeles, cu mare întârziere, că eficienţa şi integritatea Justiţiei reprezintă punctul sensibil al majorităţii controverselor dintre mine şi simpatizanţii lui Traian Băsescu. Dacă Justiţia este puternică şi independentă atunci doamna Udrea este un ministru onorabil, dl Băsescu un lider onest iar doamna Anastase cel mult un caz exotic în care legea nu a putut fi aplicată. Dacă Justiţia merită acest nume atunci corupţia din vămi este un subiect tabu iar Hidroelectrica a fost corect gestionată (dimpotrivă, USL greşind prin procedura de insolvenţă). Iar apărarea aceste Justiţii independente merită susţinere din partea electoratului. Atunci când mă îndoiesc de aceste afirmaţii partizanii preşedintelui îşi suspendă propriul simţ critic şi îmi cer dovezi. Dovezi înseamnă fie condamnări fie (în logica infamă a dlui Tapalagă) referate ale procurorilor. More…

Care sunt raporturile de încredere în societatea românească? 1

Într-un articol anterior am estimat, chiar dacă grosier, raporturile de forţă între forţele cele mai hotărâte favorabile şi opuse proiectului Băsescu. Am făcut această analiză în ideea că un compromis, oricare ar fie el, va trebui să ţină cont de acest raport. Spre exemplu, demisia condiţionată a lui Traian Băsescu ar fi fost un compromis rezonabil în 2011, dar probabil nu mai este acuma.

La fel de importante în vederea unui compromis sunt şi raporturile de încredere. În cele de mai jos voi vorbi în primul rând de încrederea intre politicieni. Există o opoziţie independentă faţă de Traian Băsescu însă aceasta nu are – deocamdată – o voce distinctă. Există de asemenea susţinători ai preşedintelui suspendat care au o voce distinctă, însă în toate momentele critice aceştia au ales să nu aleagă o cale independentă. More…

Un articol – lung – despre predicţii 2

Ce înseamnă să ai o abordare ştiinţifică în ştiinţele sociale? Să foloseşti multe cifre şi să negi ceea ce nu poate fi cuantificat? – Nicidecum. O abordare ştiinţifică înseamnă să produci ipoteze testabile adică predicţii. Acest lucru este adevărat, nota bene, chiar în descrierea trecutului. Dacă eu aş spune că lângă Sarmisegetusa există o mare piramidă de aur dumneavoastră aţi putea deduce de aici o predicţie: dacă sapi suficient de mult în Grădiştea Muncelului vei găsi o mare piramidă de aur. La fel când „citeşti” baza de date a unui sondaj: nimeni nu explorează toate corelaţiile matematic posibile, ci construieşte o serie de teorii care îi limitează numărul de corelaţii de analizat – de aceea se întâmplă uneori să nu vedem în date ceea ce nu ştim să căutăm. More…

Vom vota şi vom fi, poate, liberi 2

Pe un forum al unui blog susţinători şi oponenţi ai preşedintelui suspendat au ajuns la un surprinzător consens: acordul dintre USL şi SCMD nu este minuta unei lovituri de stat ci, o dovadă de prostie politică (în sensul că USL nu plănuia să ia în serios acel document şi de aceea nu s-a interesat ce semnează). Prostia USL este uneori o ipoteză seducătoare. Pare să explice, de exemplu, prestaţia de la Bruxelles şi, în plus ne face să ne simţim bine. Dar rămân ne-explicate alte fenomene. Spre exemplu momentul Johannis, adaptarea la Piaţa Universităţii sau chiar planificarea suspendării însăşi par semne de inteligenţă. Aşa că întrebarea rămâne în picioare: de ce se întâmplă aceste gafe? More…

Involuţia discursului radical al PDL. Şi despre promisiunile fundamentale 6

Un partid de opoziţie ajuns la putere îşi relaxează de obicei, în timp radicalitatea discursului. Confruntat cu realitatea faptelor, partidul înlocuieşte promisiunile măreţe cu afirmaţii mai ponderate şi teoretizări despre ce este şi ce nu este posibil. În mod atipic, PDL şi Traian Băsescu au păstrat în toţi aceşti ani un discurs mai degrabă radical. Provocarea este în acest caz să păstrezi un tone egal pe o bază de argumentare din ce în ce mai subţire.

Puteţi vedea mai jos evoluţia mai multor teme din filonul radical al discursului PDL (există şi filoane mai moderate care nu fac obiectul acestui articol) More…

Legitimitate vs. legalitate 3

Un articol recent al domnului Dragoş Paul Aligică pare să rezume foarte bine poziţia mai multor suporteri ai lui Traian Băsescu, dezorientaţi de aparentul refuz al acestuia de a boicota votul:

Cine dă legitimitate în această țară? Partidele și grupările politice? Campaniile mass media și de publicitate sau marketing politic? Ce zic comentatorii sau știriștii? Opinia publică? Gloata din stradă care sparge vitrine?

Nu. Legitimitatea este dată de expresia voinței cetățenilor prin intermediul mecanismelor și procedurilor statului de drept. Odată cu anunțarea rezultatului, România trebuie să revină imediat la respectarea strictă a regulilor statului de drept.

Dincolo chiar de miza acestui referendum, această poziţie, care capătă o oarecare circulaţie, merită contrazisă făcând o distincţie între lege, legitimitate şi popularitate. În ipoteza domnului Aligică legitimitatea este o noţiune redundantă, un alt nume pentru legalitate. Sociologia, dreptul şi morala par să coincidă perfect. More…