Catastrofa aeriană în care au pierut 96 de oficiali polonezi va marca politic şi social Polonia în acest an. Tragedia de la Katyn s-a repetat într-o formă minimal simetrică. Polonia s-a aflat în fața unei nevoi de solidaritate şi de aceasta dată nu datorită unei conjucturi istorice, ci a unei catastrofe ivite independent de factori politici. Încercarea la care a fost supusă națiunea poloneză nu poate fi privită și explicată prin prisma unor teorii conspirative. Tragedia poloneză portretizează greutatea unui destin unic. Dar solidaritatea populației şi a politicenilor în fața acestei tragedii nu este de durată. Media poloneză va trece de la unica știre la convulsiile vieții politice și sociale.
Tag Archives: Rusia
De ce (nu) ar trebui invitată Rusia în NATO! 3
Săptămâna trecută patru experţi în probleme de securitate şi apărare germani – Volker Rühe (fost ministru al apărării în perioada 1992-1998, membru CDU/CSU), Klaus Naumann (general în rezervă, fost inspector general al Bundeswher şi preşedinte al Comitetului Militar al NATO), Frank Elbe (f0st ambassador) şi Ulrich Weisser (vice-amiral în rezervă şi fost Director al Comitetului Militar de Planificare al Bundeswehr) – au publicat în cotidianul german Der Spiegel o scrisoare deschisă în care propun invitarea Federaţiei Ruse să adere la NATO. Cei patru îşi fundamentează propunerea pe o serie de argumente: în contextul configurării unui sistem internaţional multipolar şi a ascensiunii puterilor asiatice (India şi China), Rusia este indispensabilă pentru securitatea Europei şi a spaţiului euro-atlantic, atât Rusia cât şi alianţa nord-atlantică se confruntă cu aceleaşi ameninţări, o eventuală aderare la NATO a Rusiei ar conduce la dezvoltarea democraţiei în această ţară prin impunerea respectării valorilor democratice în procesul de aderare, invitarea Rusiei să adere la NATO ar calma temerile privind o posibilă încercuire a acesteia şi îngrădire strategică prin extinderea alianţei către est, iar aderarea Mosocovei la NATO ar conduce la o integrare mai uşoară a Georgiei şi Ucrainei în cadrul organizaţiei. More…
Uşor cu scutul pe scări! 8
A trecut mai bine de o săptămână de la anunţul istoric că România este pregătită să găzduiască pe teritoriul său elemente ale sistemului de apărare anti-balistic al Statelor Unite ale Americii şi reacţiile societăţii şi elitelor româneşti în faţa acestui subiect au lăsat de dorit. Aceste reacţii au dovedit faptul că România pare fi ruptă, la nivel societal, de realităţile globale, iar la nivelul elitelor politice suferă de un parohialism periculos. Acest articol va analiza diferitele reacţii ale elitelor politice şi a unor comentatori generate de anunţul acordului preliminar privind instalarea unui sistem anti-balistic în România de către SUA şi va face câteva recomandări privind direcţiile potenţiale ale unei dezbateri privind participarea ţării noastre la proiectul scutului anti-balistic al SUA.
Voci critice la politica externă a lui Traian Băsescu 2
În martie 2009, Revista 22 a publicat un bilanţ critic al politicii externe a României în mandatului lui Traian Băsescu, realizat de Ileana Racheru şi Octavian Manea. Dosarul celor doi are meritul de a privi dezinhibat şi nepartizan politica externă a României şi de a evidenţia direcţiile şi rezultatele acesteia în timpul celor aproape cinci ani de când Traian Băsescu a devenit preşedinte. În linii mari sunt de acord cu concluziile acestui bilanţ. Totuşi, voi evidenţia anumiţi factori care au influenţat în mod decisiv politica externă a României între 2004 şi 2009.
Un factor decisiv, dar neglijat în bilanţ, a fost impactul personalităţii lui Traian Băsescu asupra politicii externe româneşti. Rolul lui Traian Băsescu în politica externă a fost hotărâtor în aceşti 5 ani, impunând opţiunile şi priorităţile şi neacceptând abaterile de la acestea. Declaraţiile sale tranşante şi proiectele politice au marcat politica externă a României. Nu se poate vorbi de o izolare a României pe plan extern, aşa cum acuză criticii săi, dimpotrivă mandatul său a fost caracterizat de activism diplomatic.
RAND: Criza economică nu va schimba în mod fundamental status quo-ul la nivel internaţional 1
În cadrul revistei RAND News Bulletin, analistul şi diplomatul Robert D. Blackwill lansează o ideea provocatoare cu privire la rezultatul actualei crize economice globale: efectele geopolitice ale crizei vor fi în general neglijabile, iar actuala structură a sistemului internaţional, în care Statele Unite ocupă un rol preponderent, va rămâne neafectată. Pentru a-şi susţine argumentul, Robert D. Blackwill apelează la argumente geopolitice şi istorice, remarcând că din cele 12 recesiuni pe care SUA le-a traversat din 1945 încoace, niciuna nu a afectat în mod negativ poziţia Statelor Unite sau structura sistemului internaţional. Actuala recesiune nu constituie un eveniment socio-politic capabil să afecteze distribuţia puterii în cadrul sistemului internaţional, iar în general crizele economice nu cauzează schimbări geopolitice majore, mai curând acestea din urmă conduc la apariţia primelor.
SUA, departe de Europa de Est 12
Anul acesta se implinesc 20 de ani de la căderea comunismului în Europa Centrala şi de Est. Celebrele imagini ale dărâmării zidului Berlinului şi ale victoriei Solidarităţii vor fi din nou prezentate în emisiunile de ştiri şi în documentare. Probabil mulţi telespectatori le vor ignora. Barack Obama pare să fie mult prea ocupat cu noua politică externă a Statelor Unite şi propabil îşi va aminti vag de ce s-a întâmplat atunci în Europa de Est
Georgia, bilanţ la un an după război. Interviu cu Filon Morar Răspunde
Anul trecut Georgia, un mic stat din Caucazul de Sud, a atras atenţia întregii lumii printr-o încercare temerară a regimului de la Tbilisi (incurajat probabil de sprijinul acordat de Occident dupa 2003) de a aduce sub autoritatea sa regiunea separatistă Osetia de Sud(susţinută de Rusia). Acţiunea în forţă declanşată de georgieni la 7 august 2008, a avut drept consecinţă intervenţia militară a Rusiei, ale carei trupe au trecut dincolo de Osetia de Sud şi Abhazia (o altă regiune separatistă de pe teritoriul Georgiei, sprijinită de Moscova), ajungând foarte aproape de Tbilisi. Dupa cinci zile de război, Rusia şi Georgia au încheiat un acord de menţinere a păcii, mediat de UE, care a trimis o misiune de monitorizare în Georgia (EUMM). Ce se intampla cu Georgia la un an dupa război? Acesta este principala intrebare, de la care am pornit într-un interviu cu Filon Morar, adjunctul şefului EUMM in Georgia.
America, din nou populară 8
Luna trecută Pew Research Center a dat publicităţii o nouă cercetare sociologică privind percepţia asupra Statelor Unite în lume, în cadrul programului Pew Global Attitudes Project, proiect ce are ca scop măsurarea opiniei publice la nivel global cu privire la calitatea vieţii şi temele care definesc sistemul internaţional. Ultima cercetare din cadrul acestui proiect, dedicată atitudinilor globale privind America, a relevat date interesante în raport cu alte sondaje efectuate în ultimii 7 ani. Practic cota de încredere acordată Statelor Unite s-a reîntors la valorile din 2002, după ce a scăzut dramatic în urma declanşării războiului împotriva terorismului şi a invaziei Irak-ului în 2003. Studiul a fost efectuat simultan în 24 de state din lume şi teritoriile palestiniene şi a constat în intervievarea a 26.397 de persoane.
Mâna lungă a lui Chavez Răspunde
În luna iunie s-au întâmplat câteva lucruri foarte interesante în America Latină, cu implicaţii globale aş zice. Mai intâi in Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU, unde Cuba a fost răsfăţata adunării, dacă e să ne luăm după declaraţia oficială trimisă către presă pe 10 iunie. Potrivit acestui document, Cuba „era şi a rămas un bun exemplu al respectării drepturilor omului, incluzând drepturile sociale, culturale şi economice”. Puţin mai departe ne este amintit faptul că un embargo nedrept a pus beţe in roate dezvoltării acestei ţări, care şi-a continuat totuşi eforturile pentru protejarea şi extinderea drepturilor omului. Pakistan, Venezuela, Rusia, Bolivia, Uzbekistan, Belarus, Sri Lanka, China şi un lung şir de organizaţii angajate în numele drepturilor omului deplâng această stare de fapt şi laudă efortul dublu pe care Cuba l-a depus pentru a suporta aceste nedreptăţi şi a întări drepturile politice!, socio-economice, culturale. Spre sfârsitul raportului, poziţia critică a Human Rights Watch si a Centrist Democratic International aproape că pare stingheră. In orice caz, efectul disonant este maxim. More…
Joschka Fischer, consultant pentru Nabucco Răspunde
Revista germană Der Spiegel a anunţat în ediţia sa electronică faptul că fostul ministru al afacerilor externe din cabinetul lui Gerhard Schroeder a devenit consultant pentru proiectul Nabucco. Ştirea a fost confirmată şi de către ediţia în limba română a Deutche Welle. Fostul ministru de externe german va oferi în cadrul acestui proiect consultanţă politică şi lobby pe lângă guvernul turc, fiind cunoscut faptul că Joshka Fisher este bine văzut de Ankara datorită sprijinului care l-a oferit Turciei pentru posibila sa aderare la Uniunea Europeană.
România şi Orientul Mijlociu sau de ce ar trebui reactivat un parteneriat 1
Am avut plăcerea să mă reîntâlnesc zilele trecute cu o veche cunoştiinţă – Manuela Paraipan, un observator şi cunoscător al politicii Orientului Mijlociu şi a Levantului. Din această întâlnire fortuită a rezultat un interviu, pe care Manuela a avut bunăvoinţa să mi-l acorde:
1.Ce ar avea România de câştigat dacă s-ar implica in Orientul Mijlociu şi Levant?
Înainte de 1989 Romania a avut şi a intreţinut o relatie privilegiată cu lumea arabă şi musulmană. Între timp, multe s-au schimbat şi pentru noi, şi pentru ei. Parteneriatul activ s-a transformat într-unul pasiv. Ca stat membru al Uniunii Europene, NATO, ONU şi a altor organizaţii la nivel internaţional, România beneficiază de o poziţie favorabilă pentru a juca un rol dinamic în regiune. Ce câştigăm? În momentul în care venim cu o politică externă coerentă şi cu proiecte pragmatice care să ne facă vizibili, vom beneficia de influenţă, iar aceasta înseamnă putere. More…
Revolutie la Chisinau – update II Răspunde
Fata de ieri manifestatiile de astazi de la Chisinau nu au avut aceeasi amploare – fata de 30 000 de participanti astazi sunt doar 5000, iar protestele decurg pasnic. Numarul mic al participantilor este cauzat in opinia mea de blocarea telecomunicatiilor mobile si restrictionarea accesului la internet de catre autoritatile moldovene, precum si izolarea capitalei de restul tarii pentru evitarea cresterii numarului de protestari. Procuratura moldoveana a anuntat inceperea urmaririi penale impotriva a 200 de protestari acuzati ca ar fi devastat sediul Parlamentului.


