În istoria Europei centrale şi de sud-est Viena reprezintă punctul de legătură cu Europa occidentală. După căderea Imperiului Habsburgic, dimensiunea politică a acestei legături a fost înlocuită cu una economică şi culturală. Nu doar curente artistice şi de idei, cum ar fi muzica atonală şi fenomenologia, au iradiat în această regiune dinspre Viena în perioada interbelică, ci şi Marea Criză, care a izbucnit aici odată cu falimentul băncii vieneze Credit-Anstalt. În perioada comunistă, oraşul valsului a servit ca loc de întâlnire şi schimb de spioni între oficiali NATO şi oficiali ai Pactului de la Varşovia, însă după căderea Cortinei de Fier şi mai ales după anul 2000, Viena a redevenit, pe fondul integrării ţărilor din regiune în Uniunea Europeană, hub-ul financiar şi cultural care uneşte estul şi vestul Europei.
Category Archives: Analysis
Trei argumente raționale pentru monarhie 11
Cu ceva timp în urmă George a scris un argument anti-monarhic și pro-republican. Deși corect în liniile sale generale, acesta se referea nu atât la monarhie cât la „mitul monarhic”. Este o diferență dintre un posibil discurs rațional asupra monarhiei constituționale și discursul obișnuit al partizanilor ideii. Aceștia din urmă amestecă adeseori argumente istoriciste (România a fost în mod tradițional monarhică) sau culturale (sufletul poporului român cere…) cu o perspectivă hiperbolizantă asupra rolului dinastiilor în lumea contemporană. Un bun exemplu este „Manifestul regal” patronat (deși nu neapărat asumat) de principele Radu prin publicarea pe blogul propriu
O telegramă pierdută și războiul cu Rusia 3

Senatorul american Richard Luggar în dialog cu președintele Traian Băsescu, București 27 august 2008
Chiar dacă dezvăluirile Wikileaks nu vor provoca o revoluție globală sau vor face guvernele mai responsabile în fața cetățenilor lor pentru modul în care își formulează politica externă, chiar și pe cele democratice, telegramele făcute publice de Julian Assange și acoliții săi reprezintă o rară oportunitate de a diseca o parte a mecanismului de luare a deciziilor de politică externă ale statelor.
Strategic Thinking and Foreign Policy in the European Union 6
What EUrope is today increasingly depends on where one sits and assesses the situation. I’m afraid this is quite a prosaic thing to say; an American will surely see a different thing in the EU than a Sub-Saharan African or an Asian. However dull this may sound Europe should consider applying this approach every time the question of a common European Union strategy in world affairs comes up. What I mean by this can be considered to be a double-edged sword, as too much concern on how one sees you and what one wants from you may lead you to have doubts about your own identity. But still, EU has enough doubts in this respect already, so maybe it is high time to try a thorough process of self-assessment through the eyes of others.
Mecanica de ceasornic a reformei în PDL: de la Renate Weber la Sebastian Lăzăroiu 11

Scopul acestui articol este să descrie gruparea politică aflată în jurul PDL ca o structură în trei straturi. Persoanele afiliate acestor trei straturi pot varia în timp, dar structura în sine a rămas conceptual aceeași, dincolo de alianțele variabile din politica noastră din ultimii 5-6 ani.
Rasismul lor? 7
De câţi oameni ai nevoie pentru a pune degetul pe rana rasismului? Mai întâi avem un Agresor, cel care prin cuvinte sau fapte identifică un Altul, cel care va fi victima cuvintelor sau faptelor sale. Între cei doi se află o prăpastie, pe care primul o declară cu mândrie, o impune celui de-al doilea, care este deci silit să conştientizeze ruptura cu umilinţa acceptării sau furia celui nedreptăţit. Totuşi, mai e nevoie de ceva în acest joc care nu e încă o relaţie. Un al treilea trebuie să apară cu necesitate. Acesta este Martorul. Abia acesta, al treilea, este cel capabil să definească ruptura pentru a decide dacă avem de-a face cu un conflict între două părţi ce îşi reclamă fiecare dreptatea, ori dimpotrivă, avem de-a face cu o parte angajată nu într-un conflict, ci într-un efort (individual sau colectiv) de suprimare a drepturilor celuilalt de a pretinde o relaţie. Victima (individ sau grup), în acest caz, ar fi condamnată fără drept de apel să accepte termenii esenţialişti prin care e definită de agresor şi astfel să îşi ducă existenţa impusă de aceşti termeni. Şi să nu ne lăsăm amăgiţi. Aceşti termeni produc şi reproduc constant condiţiile socio-economice, culturale şi psihologice prin care viaţa victimei va fi definită în cel mai concret mod de termenii agresorului.
Sebastian Lăzăroiu va culege şi ce nu a semănat (anatomia unui eșec) 4
Am urmărit o vreme cu interes forfota etichetată de domnul Lăzăroiu cu numele de Albă-ca-Zăpada pentru că undeva în cadrul ei apăruse ideea de a construi o noua mişcare politică (probabil partid) cu o doctrină şi un comportament „post-Băsescu”.
Varyag sau Shi Lang: Scrisoarea de intenție a Chinei 10
Marina Armatei Populare de Eliberare a Republicii Populare Chineze a demarat miercuri 10 august, probele pe mare ale primului său portavion, Shi Lang/Varyag. Este un moment istoric pentru Beijing, China intrând astfel în clubul select al statelor posesoare de portavioane – calitate rezervată în general marilor puteri. Acest eveniment consolidează poziția de putere în ascensiune a Beijingului și întărește sentimentul de mândrie națională al poporului chinez. Acum China și chinezii vor putea cere de la ceilalți membrii ai sistemului internațional și în special de la SUA, să fie tratați ca o mare putere.
Pariul chinez II: Investițiile strategice 12
În urmă cu șapte luni am argumentat pe Civitas Politics că România nu ar trebui să ia un împrumut suveran din partea Republicii Populare Chineze deoarece costurile acestuia nu ar depăși beneficiile acestuia și că în schimbăm ar trebui să atragem investiții chineze în România. Am pledat de asemenea pentru formularea unei politici externe românești vis-a-vis de Beijing care să ia în considerarea statutul Chinei de putere în ascensiune. De la perspectiva unui împrumut suveran însă s-a trecut la atragerea de investiții chineze pentru realizarea unor proiecte majore de infrastructură. În acest articol voi susține că atragerea de investiții chineze este mult mai avantajoasă decât un împrumut suveran, chiar dacă și ea comportă anumite riscuri.
Hiroshima, Nagasaki, Fukushima (I) Răspunde
În dimineața zilei de 6 august 1945 locuitorii orașului Hiroshima au putut vedea și auzi pe cer o formație de trei avioane de bombardament americane B-29 Superfortress aparținând forțelor aeriene ale Statelor Unite ale Americii survolând orașul. Fiind o formație mică de avioane de bombardament, comandamentul apărării anti-aeriene japoneze a decis să nu intercepteze avioanele americane, bănuind că este vorba de o nouă misiune de recunoaștere lansată SUA în vedere unei serii de bombardamente împotriva centrelor industriale și urbane japoneze.
Întoarcerea Regelui sau mitul monarhiei 13
Schimbarea regimului politic republican cu monarhia constituțională este una din ideile din ce în ce mai des vehiculate în spațiul public românesc (a se citi blogosferă).[i] Proponenții acestei schimbări de regim politic sunt fie apropiați ai casei regale, fie idealiști, persoane dezamăgite de calitatea vieții politice și de performanțele actualului regim politic[ii]. Printre cei cu simpatii monarhice se numără chiar și un candidat la alegerile prezidențiale din 2014, președintele PNL Crin Antonescu. Monarhia constituțională este preferată chiar și de Dinu Patriciu, care o consideră viitorul politic al României. În fine remarcile recente ale președintelui Traian Băsescu cu privire la presupusul act de trădare comis de fostul monarh Mihai I, prin abdicarea sa forțată în 1947, au repus în discuție rolul monarhiei în istoria națională.
În umbra eșecului multiculturalismului 9
Acesta nu este un articol despre cazul Breivik sau despre multiculturalism, ci despre cei care folosesc acest caz şi această etichetă ca umbrele largi sub care pot fi îngrămădite lucruri foarte diferite. În acest articol voi discuta două discursuri care au creat un raport direct între crima unui extremist şi eşecul unei aşa-zise politici europene de încurajare a multiculturalismului. Cred că nici una dintre ele nu a fost suficient abordată pentru că posibilitatea problematizării acestor două tipuri de discurs este ea însăşi ceva ce ar trebui chestionat cu atenţie. More…








