De ceva timp (adică de la dezastrul de la Fukushima) am plănuit să prezentăm pe Civitas o contribuție pe tema viitorului energiei nucleare. Printr-o coincidență binevenită am putut vizualiza de curând o dezbatere extrem de relevantă în acest sens pe ted.com.
Category Archives: Andrei Tiut
Din nou – mituri și farse 1
Acum aproape un an remarcam că România a câștigat la Geneva un număr impresionant de medalii (24 de aur, 15 de argint și 8 de bronz). Printre altele Ioana van Staden a câștigat marele premiu pentru o invenție care ajută la depistarea cancerului iar Andreea Marin un premiu pentru un nou tip de scutec absorbant.
TED (x) în România Răspunde
Despre conferințele TED am vorbit și cu altă ocazie și de atunci am început să preluăm cu oarecare regularitate conferințele cu relevanță politică.
Conferințele TED sunt publicate integral pe Internet și în jurul acestora s-a format o largă rețea de traducători (inclusiv în limba română). În plus, ca și McDonalds sau Al Qaeda, TED permite desfășurarea unor evenimente licențiate TED sub marca TEDx. Primul a avut loc în 2009 în București; căutând pe Internet am aflat cu plăcere că anul acesta urmează nu mai puțin de 10 evenimente.
Apocalipsa se amână (3): Fukushima 1
O analiză politică a trainingului corporatist Răspunde
Pornind de la elemente de „critical theory” preluate în sens larg argumentez în acest articol că trainingul este o activitate mai „nedemocratică” decât şcoala sau munca de birou, cel puţin la nivel formal. Revine pieţei şi elementelor informale să modereze un eventual abuz de putere din partea trainerului More…
Clay Shirky @TED.com: despre politică și social media Răspunde
Dilemele aurului (Bogăţia este inefabilă) 4
„Ţara noastră este înfiorător de bogată” spune deja celebrul reportaj Blestemul aurului difuzat de Antena 3 (minutul 1:17).
În jur de un milion de români au auzit această afirmaţie şi reportajul a fost preluat de mai multe bloguri. Totuşi ea este profund greşită. Pentru a ilustra de unde vine greşeala vă propun un mic experiment intelectual. Completaţi deci spaţiile punctate (fără sa va apucaţi să răsfoiţi Wikipedia).
Republica confuză 10
Ion Iliescu şi Emil Constantinescu au consacrat un tip de regim în care preşedintele are puteri dincolo de cele formale prin influenţa pe care o păstrează în cadrul partidului/coaliţiei de guvernare. Acest model era, de facto, susţinut de Constituţie prin aceea că preşedintelui „independent de partide” i se permitea să rămână un vector de imagine la următoarele alegeri. Odată cu 2004 însăşi ideea de majoritate este radical re-gândită; acest factor, alături de altele, duce la o serie de variaţii în timp ale regimului de guvernare.
Apocalipsa se amână (2): petrol şi gaze 9
Pe scurt, argumentele sunt următoarele: (1) avem energie inepuizabilă accesibilă cu tehnologia actuală, (2) există resurse alternative de energie „verde” care vor deveni disponibile cu noile tehnologii şi (3) în măsura în care energia devine mai scumpă societatea tinde să îşi scadă dependenţa de această resursă. More…
Apocalipsa se amână: mitul malthusian 5
Când Marx a prezis sfârşitul capitalismului, el a fost mai puţin revoluţionar decât se crede de regulă. Mai toţi economiştii clasici, de la Smith la Ricardo s-au preocupat de contradicţiile capitalismului şi au luat în considerare o decădere, sau măcar o stagnare a sa.
Alianţă să fie, dar să ştim şi noi 7
Zbârnâie blogurile despre ACD: şi de bine şi de rău, şi idealist şi pragmatic. Dincolo de întrebarea: „Ce face PNL?” autorii îşi pun, mai discret sau pe faţă şi întrebarea: „Ce ne facem noi cu PNL”. Sau, în cheie Caragiale: „Eu cu cine votez?”.
Spre deosebire de ceilalţi colegi de blogosferă, aş sugera să nu avem deocamdată o părere etică şi nici chiar o analiză pragmatică până vedem care sunt paşii următori.





