USL: tranziția non-negociată a puterii 6

59595_119281994900716_959450821_n

Mă aștept ca o primă parte a guvernării USL – și este greu de spus cât ar dura această parte – să continue ceea ce partizanii ARD numesc „asalt asupra instituțiilor”. După cum m-am lăudat fără jenă pe acest blog atunci când am putut face o predicție cu săptămâni înainte ca ea să devină evidentă și pentru alții, la fel trebuie să spun acuma că nu sunt deloc printre primii care au ajuns la această concluzie. Felicitări, deci, celor care s-au gândit mai devreme.

Fără să cauționez într-un fel ce va face USL, nu pot să nu remarc că strategia opoziției este deocamdată profund nefericită. Ceea ce speră ARD este o non-tranziție, o „contra-revoluție”; ARD este în esență „reacțiunea” celor ce agreau vechiul regim și care au trecut peste diviziunile interne pentru a opri schimbarea. Și, dacă există ceva mai violent și neplăcut decât „revoluția”, acest ceva este „reacțiunea”. „Revoluția” poate măcar – dacă dorește – să țintească chirurgical în oponenții schimbării. „Reacțiunea” în schimb, conștientă de propria ilegitimitate, este adeseori nevoită să țintească întreaga bază de susținere a „revoluționarilor”. More…

Cine va câştiga alegerile? Cine va face guvernul? 7

De curând Cristi Andrei şi Dan Dumitrescu au publicat analize ale modului în care s-ar putea repartiza mandatele parlamentare în urma alegerilor din decembrie 2012. Cristi conduce Agenţia de Rating Politic, apropiată USL; Dan Dumitrescu a publicat analiza sa în Contributors.ro, sit apropiat proiectelor electorale ale lui Traian Băsescu. Cu atât mai interesantă este convergenţa lor.

Legea. Să presupunem că într-un colegiu sunt doar doi candidaţi. Vom echivala acest colegiu cu 100 de puncte. Câştigătorul obţine 60 de puncte, învingătorul 40. Pentru ca sistemul electoral este majoritar, câştigătorul va primi colegiul, adică toate cele 100 de puncte. Dar, pentru că acelaşi sistem este şi proporţional, cele 40 de puncte nu dispar ci totalul punctelor pe ţară se suplimentează. Algoritmul propriu-zis contează mai puţin, important este să reţinem că existenţa unor colegii în care un candidat obţine peste 50% din primul tur produce o suplimentare a locurilor în Parlament ce echivalează cu o primă electorală. More…

Care sunt raporturile de încredere în societatea românească? 1

Într-un articol anterior am estimat, chiar dacă grosier, raporturile de forţă între forţele cele mai hotărâte favorabile şi opuse proiectului Băsescu. Am făcut această analiză în ideea că un compromis, oricare ar fie el, va trebui să ţină cont de acest raport. Spre exemplu, demisia condiţionată a lui Traian Băsescu ar fi fost un compromis rezonabil în 2011, dar probabil nu mai este acuma.

La fel de importante în vederea unui compromis sunt şi raporturile de încredere. În cele de mai jos voi vorbi în primul rând de încrederea intre politicieni. Există o opoziţie independentă faţă de Traian Băsescu însă aceasta nu are – deocamdată – o voce distinctă. Există de asemenea susţinători ai preşedintelui suspendat care au o voce distinctă, însă în toate momentele critice aceştia au ales să nu aleagă o cale independentă. More…

Un articol – lung – despre predicţii 2

Ce înseamnă să ai o abordare ştiinţifică în ştiinţele sociale? Să foloseşti multe cifre şi să negi ceea ce nu poate fi cuantificat? – Nicidecum. O abordare ştiinţifică înseamnă să produci ipoteze testabile adică predicţii. Acest lucru este adevărat, nota bene, chiar în descrierea trecutului. Dacă eu aş spune că lângă Sarmisegetusa există o mare piramidă de aur dumneavoastră aţi putea deduce de aici o predicţie: dacă sapi suficient de mult în Grădiştea Muncelului vei găsi o mare piramidă de aur. La fel când „citeşti” baza de date a unui sondaj: nimeni nu explorează toate corelaţiile matematic posibile, ci construieşte o serie de teorii care îi limitează numărul de corelaţii de analizat – de aceea se întâmplă uneori să nu vedem în date ceea ce nu ştim să căutăm. More…

Care „voință populară” ? 8

Regula majorității este unul din fundamentele democrației. Dar acest lucru nu justifică dominația absolută a majorității. În fața tentațiilor discreționare ale majorității există în contrapondere întotdeauna separația puterilor în stat și legea. Ce se întâmplă în România de câteva săptămâni bune reprezintă instaurarea unei tiranii a unei false majorității.

În mai puțin de o lună ideea de separație a puterilor în stat, de balanțe și contraponderi (checks and balances) a fost aruncată în derizoriu de o alianță nefirească în scop între puterea legislativă și o partea a puterii executive, contra puterii judecătorești și a unei părți a puterii executive. Miza este controlul asupra instituțiilor fundamentale ale statului.
Risc și afirm următoare teză: că Parlamentul în urma acțiunilor sale nu mai este lipsita de orice fel de legitimitate. Și am două argumente foarte puternice. În primul rând nerespectarea propriilor regulamente de funcționare a camerelor în momentul demiterii președinților acestor. Nu am o simpatie foarte mare pentru pentru Roberta Anastase și Vasile Blaga, dar procedurile trebuie respectate. Al doilea argument care susține că Parlamentul nu mai reprezintă pe nimeni, în afară de membri săi, este refuzul cu obstinație de a pune în aplicare o decizie judecătorească: cazul deputaților Sergiu Andon (PC) și Florin Pâslaru (PSD). Atenție vorbim despre decizii definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dacă Parlamentul încalcă cu bună știință legea, atunci toți putem face lucrul acesta fără nici mai mică teamă față de consecințe. More…

De urmărit: campania lui Nicușor Dan 2

Să zicem că ați dori să studiați partidele, alianțele și mișcările politice din România. Partidele sunt de tip „catch-all”. Mecanismele de decizie sunt „discrete” până la limita conspirației. Datele statistice și sociologice pe care partidele și-ar baza decizia în mod rațional sunt – în spațiul public – rare, inconsistente și, uneori, dubioase. Economia pe timp de criză sau tranziție este greu de înțeles, așa că evaluarea politicilor economice poate fi dificilă Desigur există oameni și texte care depășesc aceste bariere. Dar de prea multe ori vedem aplicarea directă a unei scheme analitice de import. Sau ridicarea ideilor de „stânga” și „dreapta” la nivel de concepte fundamentale ale analizei politice. Sau comparații simpliste între canonul democratic/politically correct vs 1-2 analize de discurs. More…

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgul Mureş: tot o politizare excesivă a educaţiei rămâne Răspunde

Din motive electorale oportuniste, opoziţia a declanşat o moţiune de cenzură împotrivă Guvernului, în care amalgamează decizia de înfiinţare a unei secţii în limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgul Mureş cu decizia de a privatiza o serie de companii de stat, înfăşurând totul într-o retorică paranoică expirată din tolba propagandei FSN a anilor 1990 care demonstrează cât de săracă cu duhul este alianţa USL. More…

De ce nu vrea UDMR o secţie în limba maghiară la Universitatea Tehnică din Cluj? Răspunde

Într-un interviu din revista 22, domnul Peter Ekstein-Kovacs apără decizia UDMR de a impune crearea unei secţii în limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgul Mureş, susţinând că măsura nu reprezintă altceva decât o aplicare a legii educaţiei din 2011 şi acuzând conducerea Universităţii de naţionalism şi obtuzitate, pe baza unor informaţii private şi mai degrabă tendenţioase, până la dovezi de comportament inadecvat, privind apartenenţa rectorului instituţiei la organizaţia Vatra Românească (ca şi cum nu există membri UDMR din Consiliul Naţional Secuiesc sau din Consiliul Naţional al Maghiarilor din România sau aceştia ar fi mult mai respectabili!). More…

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş : o politizare excesivă a educaţiei Răspunde

Crearea unei secţii de studiu în limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, introdusă, prin şantaj politic şi încălcarea autonomiei universitare a instituţiei în cauză, de către UDMR pe agenda guvernului reprezintă un act de politizare excesivă a educaţiei, făcut cu un dispreţ maiestuos pentru o serie întreagă de probleme practice pe care le pune segregarea lingvistică inutilă a învăţământului tehnic.

More…

Republica confuză 10

Palatul Parlamentului

Ion Iliescu şi Emil Constantinescu au consacrat un tip de regim în care preşedintele are puteri dincolo de cele formale prin influenţa pe care o păstrează în cadrul partidului/coaliţiei de  guvernare. Acest model era, de facto, susţinut de Constituţie prin aceea că preşedintelui „independent de partide” i se permitea să rămână un vector de imagine la următoarele alegeri. Odată cu 2004 însăşi ideea de majoritate este radical re-gândită; acest factor, alături de altele,  duce la o serie de variaţii în timp ale regimului de guvernare.

More…

Momentul Constituţional Răspunde

Procesul suspendarii preşedintelui Băsescu a adus cu el o serie de întrebări cu privire la sistemul politic din România. Astfel, la prima vedere, avem de-a face cu un parlament ostil preşedintelui şi cu un preşedinte ostil Parlamentului. Aceasta poziţie poate fi totuşi nuanţată; preşedintele este ostil majorităţii partidelor din Parlament, exponenţii „grupurilor de interese” şi ai „sistemului ticăloşit”, adică PNL, PSD, PC, PRM şi, cel mai probabil „spionii” din UDMR. PD este evident un aliat statornic al preşedintelui. Acest lucru însă nu l-a oprit pe preşedinte să facă o serie de dealuri cu aceste partide de-a lungul timpului, cea mai notabilă fiind nominalizarea unui membru PSD la şefia SRI (notabil, pentru a da o palmă PNL).

More…