Acesta este rezumatul capitolului „Împotriva unui oraş Potemkin. Filmele Reconstituirea şi Faleze de nisip în cinematografia română” publicat în volumul coordonat de Viorela Manolache, Dincolo de propagandă: un instrumentar istorico-politic al filmului românesc, Editura Techno Media, Sibiu, 2010. More…
Category Archives: Posts by author
Valsul Schengen 5
Aderarea la Spațiul Schengen s-a transformat dintr-un joc cu o miză politică mică într-o tragedie națională. La mijloc se află prestigiul României în cadrul Uniunii Europene și percepția internă privind beneficiile aderării la construcția europeană.
Soluţia bulgară?! 21
Vă mai aduceţi aminte de declaraţia lui Traian Băsescu înaintea summitului NATO de la Lisabona conform căreia România nu va mai avea capacitatea să-şi patruleze spațiul aerian național din 2013? Ei bine se pare că situația este pe cale să fie rezolvată cu ajutorul Bulgariei, al cărei guvern a aprobat un proiect de acord cu România pentru patrularea spaţiului aerian comun al celor două state.
Apocalipsa se amână: mitul malthusian 5
Când Marx a prezis sfârşitul capitalismului, el a fost mai puţin revoluţionar decât se crede de regulă. Mai toţi economiştii clasici, de la Smith la Ricardo s-au preocupat de contradicţiile capitalismului şi au luat în considerare o decădere, sau măcar o stagnare a sa.
Alianţă să fie, dar să ştim şi noi 7
Zbârnâie blogurile despre ACD: şi de bine şi de rău, şi idealist şi pragmatic. Dincolo de întrebarea: „Ce face PNL?” autorii îşi pun, mai discret sau pe faţă şi întrebarea: „Ce ne facem noi cu PNL”. Sau, în cheie Caragiale: „Eu cu cine votez?”.
Spre deosebire de ceilalţi colegi de blogosferă, aş sugera să nu avem deocamdată o părere etică şi nici chiar o analiză pragmatică până vedem care sunt paşii următori.
Pariul chinez? 6
Sătui de condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional României, pe care îl şi acuză de agravarea crizei economice, o serie de personalităţi ale vieţii publice şi politice au sugerat în această perioadă contractarea unui împrumut interguvernamental pentru a facilita relansarea economică. În cele ce urmează voi argumenta că beneficiile unui asemenea împrumut ar fi minime şi ar implica mai târziu costuri politice. Voi susţine de asemenea că România trebuie să-şi formuleze o strategie externă pe termen lung în raport cu Republica Populară Chineză, care să ia în considerare statutul de putere în ascensiune al acestui stat.
Neoagrarianismul în haine de import Răspunde
Dacă Valeriu Stoica şi Dragoş-Paul Aligică (Reconstrucţia Dreptei, Humanitas, Bucureşti, 2009) propun o dreaptă românească coagulată în jurul conservatorismului liberal care, începând cu anii 1960-1970, a devenit majoritar în sânul dreptei americane, atingând maxima strălucire în epoca Thatcher-Reagan, Ovidiu Hurduzeu şi Mircea Platon (A Treia Forţă : România profundă, Logos, Bucureşti, 2008) schiţează, tot pe baza unor surse de inspiraţie anglo-saxone, o viziune conservatoare perenialistă, comunitariană şi tradiţionalist-agrariană care reface – după o jumătate de secol în care ameninţarea comunistă a forţat conservatorismul să coabiteze cu liberalismul – legătura cu tradiţia conservatoare europeană, antiliberală şi corporatistă, care a inspirat şi dreapta românească interbelică.
Scaunul gol de la Oslo şi influenţa Chinei 5
Ceremonia de decernare a premiului Nobel pentru Pace pe anul 2010 a fost învăluită în incertitudine şi lipsită de fast, fiind pentru a treia oară în istoria Premiilor Nobel pentru Pace când laureatul este un deţinut politic, după Carl von Ossietzky şi Aung San Suu Kyi. Nu voi analiza în cele ce urmează circumstanţele în care Liu Xiaobo a fost nominalizat pentru acest premiu, ci voi analiza modul în care China a tratat această decizie şi ce semnifică acest lucru pentru restul sistemului internaţional. Argumentul acestui articol este că asistăm la o disponibilitate crescută a Chinei de a-şi exercita puterea în cadrul sistemului internaţional, chiar dacă acest lucru a afectat negativ percepţia asupra sa. De asemenea China este pregătită din punct de vedere ideologic să conteste paradigma dominantă a sistemului internaţional – Consensul de la Washington.
Hamlet in Berlin 2
Ce poate explica faptul că statul naţional german creat de Otto von Bismark a fost la originea celor două Războaie Mondiale care şi-au lăsat o amprentă definitorie asupra istoriei secolului XX ? – Naţionalismul care a dus la naşterea celui de-al Doilea Reich şi care a caracterizat în bună măsură viaţa socială şi politică a celei mai recente Mari Puteri europene? – Nu, răspunde Lucian Boia în noua sa carte, Tragedia Germaniei; Germania nu a fost mai naţionalistă decât Franţa sau alte state ale vremii, ea a fost pur şi simplu naţionalistă în alt fel. – Sunt regimul politic mult mai puţin democratic, tradiţiile aristocratice feudale şi militare ale celui de-al Doilea Reich responsabile pentru evenimentele tragice care au urmat? – Nu, Germania bismarkiană şi wilhelmiană, explică istoricul bucureştean în aceiaşi carte, era poate mai puţin democratică decât Franţa sau Marea Britanie, dar libertăţile fundamentale şi domnia legii erau respectate, iar regimul politic complicat şi organizarea administrativă complexă a celui de-al Doilea Reich reprezentau un mecanism instituţional original pentru asigurarea separării şi echilibrului puterilor, unul adaptat la condiţiile obiective dintr-un spaţiu politic eterogen, intrat mai târziu în modernitate şi în care totuşi curentele politice avangardiste anti-sistem, ca socialismul, înregistrau cea mai dinamică dezvoltare din lume la acea dată.
Obedience is not enough: 12 motive pentru care nu regret comunismul 5
Spaţiul Schengen şi relaţiile franco-române 4
Scriam în urmă cu două luni despre criza parteneriatului strategic româno-francez generată de repatrierea „voluntară” a romilor. Iată însă că relaţiile bilaterale franco-române traversează o nouă criză generată de data această însă de demersul autorităţilor franceze şi germane de a cere amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, aderare ce în mod normal ar fi trebuit să aibă loc în martie 2011. Voi examina în cele ce urmează cauzele şi implicaţiile acestui eşec, cel mai grav în afacerile europene, de când România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.
Comunismul: modernitate eşuată, religie seculară sau reacţiune? Răspunde
Dispariţia sistemelor comuniste de inspiraţie marxist-leninistă, sau a socialismului real, în Europa de Est, reformarea parţială din interior a acestui tip de sistem în China şi în alte state asiatice, cu excepţia Coreei de Nord, şi reculul înregistrat de partidele comuniste în Europa de Vest şi de mişcările revoluţionare comuniste în Africa sau America Latină ar trebui să facă posibilă în momentul de faţă o evaluare riguroasă, obiectivă şi cât ma completă a acestui fenomen politic care a dominat a doua jumătate a secolului XX. Cunoaşterea ideologiei, istoriei şi funcţionării propriu-zise a sistemelor comuniste s-a îmbogăţit enorm în ultimele două decenii datorită apariţiei a numeroase studii, acoperind toate ramurile ştiinţelor sociale, care au beneficiat de accesul la surse primare de informaţie în ţările în care comunismul s-a prăbuşit în 1989. Cu toate acestea, analiza semnificaţiei globale a fenomenului comunist, din perspectiva evoluţiei culturii şi civilizaţiei europene, a rămas un capitol deficitar de cercetare şi este departe de a face obiectul unui consens.






