Competitivitate şi coordonare economică într-o Europa unită 2

Philippe Herzog

Joi, 17 februarie am participat la conferinţa După Lisabona: consolidarea pieţei interne şi regândirea competitivităţii economice a Uniunii Europene, organizată de Institutul European din România şi ambasada Franţei. Conferinţa a fost susținută de către preşedintele asociaţiei Confrontantions Europe, Philippe Herzog, un economist francez de stânga şi fost europarlamentar. Economistul francez nu a prezentat viziunea oficială a Franţei pe tema competitivităţii europene şi coordonării economice, ci o viziune originală.

More…

Iluzia triumfului 5

Protestele din Piața Tahrir

Mubarak e acum istorie. Dar nu şi regimul, până mai ieri patronat de el. Retragerea lui Mubarak şi „exilul” în fortareața Sharm el-Sheikh par să reprezinte preţul plătit pentru calmarea tsunamiului care ameninţa întregul establishment. A fost o mişcare menită să câştige timp, creând totodată aparenţa acceptării de moment a revendicărilor străzii. La capătul a 18 zile de proteste, preşedintele Egiptului a predat puterea armatei. Dar pentru sutele de mii de protestatari, plecarea lui Mubarak din Cairo şi predarea puterii către armată nu reprezintă nici pe departe victoria mult aşteptată. Pe scurt, vârful a căzut, doar că icebergul a rămas.

More…

Relaţiile sino-americane: o dezbatere necesară 1

Hu Jintao şi Barack Obama la Casa Albă

Recenta vizită a preşedintelui Republicii Populare Chineze Hu Jintao în Statele Unite ale Americii a prilejuit o dezbatere pe tema direcţiilor relaţiilor sino-americane între mine şi bunul meu prieten şi coleg Octavian Manea.

More…

Valsul Schengen 5

Aderarea la Spațiul Schengen s-a transformat dintr-un joc cu o miză politică mică într-o tragedie națională. La mijloc se află prestigiul României în cadrul Uniunii Europene și percepția internă privind beneficiile aderării la construcția europeană.

More…

Soluţia bulgară?! 21

Vă mai aduceţi aminte de declaraţia lui Traian Băsescu înaintea summitului NATO de la Lisabona conform căreia România nu va mai avea capacitatea să-şi patruleze spațiul aerian național din 2013? Ei bine se pare că situația este pe cale să fie rezolvată cu ajutorul Bulgariei, al cărei guvern a aprobat un proiect de acord cu România pentru patrularea spaţiului aerian comun al celor două state.

More…

Pariul chinez? 6

Sătui de condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional României, pe care îl şi acuză de agravarea crizei economice, o serie de personalităţi ale vieţii publice şi politice au sugerat în această perioadă contractarea unui împrumut interguvernamental pentru a facilita relansarea economică. În cele ce urmează voi argumenta că beneficiile unui asemenea împrumut ar fi minime şi ar implica mai târziu costuri politice. Voi susţine de asemenea că România trebuie să-şi formuleze o strategie externă pe termen lung în raport cu Republica Populară Chineză, care să ia în considerare statutul de putere în ascensiune al acestui stat.

More…

Scaunul gol de la Oslo şi influenţa Chinei 5

Scaunul gol de la Oslo

Ceremonia de decernare a premiului Nobel pentru Pace pe anul 2010 a fost învăluită în incertitudine şi lipsită de fast, fiind pentru a treia oară în istoria Premiilor Nobel pentru Pace când laureatul este un deţinut politic, după Carl von Ossietzky şi Aung San Suu Kyi. Nu voi analiza în cele ce urmează circumstanţele în care Liu Xiaobo a fost nominalizat pentru acest premiu, ci voi analiza modul în care China a tratat această decizie şi ce semnifică acest lucru pentru restul sistemului internaţional. Argumentul acestui articol este că asistăm la o disponibilitate crescută a Chinei de a-şi exercita puterea în cadrul sistemului internaţional, chiar dacă acest lucru a afectat negativ percepţia asupra sa. De asemenea China este pregătită din punct de vedere ideologic să conteste paradigma dominantă a sistemului internaţional – Consensul de la Washington.

More…

Spaţiul Schengen şi relaţiile franco-române 4

Schimb de replici franco-romane

Scriam în urmă cu două luni despre criza parteneriatului strategic româno-francez generată de repatrierea „voluntară” a romilor. Iată însă că relaţiile bilaterale franco-române traversează o nouă criză generată de data această însă de demersul autorităţilor franceze şi germane de a cere amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, aderare ce în mod normal ar fi trebuit să aibă loc în martie 2011. Voi examina în cele ce urmează cauzele şi implicaţiile acestui eşec, cel mai grav în afacerile europene, de când România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.

More…

Geopolitica, George Friedman şi românii 1

George Friedman, CEO Stratfor

Periplul geopolitic al patronului Stratfor, George Friedman a inclus săptămâna trecută şi România. Interviurile şi analizale sale despre situaţia „geopolitică” a României şi a Republicii Moldova au provocat o adevărată rumoare în presa şi blogosfera românească (aici, aici, aici), fiind copios comentate şi citate. Reacţia generală pare să fi fost „Uite Friedman, ne arată calea în materie de politică externă!” Dacă aş scrie pentru criticatac.ro aş fi tentat să răspund că avem de-a face cu un fenomen de colonizare culturală şi o abandonare a facultăţii critice. Cum nu fac acest lucru voi susţine doar că am asistat la o abandonare a facultăţii critice, pe fondul unei lipse acute de informare asupra domeniului relaţiilor internaţionale.

More…

Interesele României şi Noul Concept Strategic al NATO 12

În mai puţin de o săptămână liderii Alianţei Nord Atlantice, cea mai de succes alianţă politico-militară din istorie, se vor întâlni la Lisabona pentru a adopta Noul Concept Strategic al NATO.  Am abordat subiectul Noului Concept Strategic al NATO într-o serie de postări care au comentat pe larg raportul preliminar în privinţa viitorului concept strategic redactat de grupul de lucru condus Madeleine Albright. Pentru o viziunea oarecum diferită vă rog să lecturaţi şi articolul noului nostru coleg Fillipo Costa Buranelli. A venit însă momentul să trec în revistă principale interese pe care le are statul român vis à vis de acest document fundamental al Alianţei.

More…

Crizele lunii august: Nimic nou pe frontul de est 2

Traian Basescu si Vladimir Putin la summitul NATO de la Bucuresti. Foto: Mediafax/Raul Ştef

A două criză majoră în care a fost implicată diplomaţia românească în luna august a fost expulzarea de către autorităţile ruse a unui diplomat român aflat la Moscova sub acuzaţia de spionaj. Acest eveniment poate fi considerat un punct de cotitură în relaţiile româno-ruse, reprezentând practic punctul cel mai de „jos”al relaţiei. Evenimentul este în acelaşi timp definitoriu pentru relaţia bilaterală, putându-se argumenta că relaţiile au devenit  în mod deschis adversariale.

More…

Crizele lunii august: tensiuni franco-române 8

Este începutul lui octombrie, tocmai bine pentru a evalua crizele diplomatice cu care s-a confruntat România în decursul lunii august. Spun tocmai bine deoarece suntem destul de departe de vârful acestor crize şi le putem analiza dezinhibat şi la rece. Diplomaţia românească s-a confruntat în luna august cu două crize majore: criza romilor şi expulzarea unui diplomat român de la Moscova sub acuzaţia de spionaj.

În articolul de faţă voi analiza criza romilor de origine română care au fost repatriaţi mai mult sau mai puţin voluntar de către autoriăţile franceze. Acest eveniment este important din şase motive: criza a implicat tensionarea relaţiilor cu un stat cu care România are un parteneriat strategic din 2008 şi o relaţie specială ce debutează practic cu apariţia statului modern român în secolul al XIX-lea, a pus sub semnul întrebării dreptul la liberă mişcare a cetăţenilor europeni, a pus sub semnul întrebării imaginea Franţei de societate tolerantă şi multiculturală, a relevat incapacitatea României de a-şi proteja cetăţenii, a ilustrat existenţa unui clivaj între statele membre noi şi cele fondatoare ale UE şi a pus în discuţie autoritatea Comisiei Europene.

Prolog

Pe 14 iulie 2010, de ziua Franţei ambasadorul Franţei la Bucureşti, domnul Henri Paul răspunde întrebărilor cotidianului România Liberă. Interviul oferă o perspectivă interesantă asupra parteneriatului strategic la doi ani de la încheiarea acestuia, partea franceză fiind nemulţumită de ritmul colaborării în domeniul agricol şi cel al securităţii. Ambasadorul francez menţiona pentru prima dată problema migrării cetăţenilor români în Franţa, recunoscând existenţa unui grup de lucru româno-francez care se ocupa de această temă. Tema migraţiei romilor în relaţia bilaterală pre-datează însă acest interviu, secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche efectuând două vizite în România în februarie 2010 şi respectiv în iulie 2009. More…