Politica externă nu este o temă care să câștige alegeri. E un domeniu de politică publică hiperspecializat, care necesită atenție constantă din partea legiuitorului, expertiză vastă și coordonare instituțională impecabilă. În politică externă nu prea este loc de ezitări, improvizații sau expediente. Având în vedere mediul anarhic în care acționează statele și competiția pentru un set de resurse limitate, politica externă ar trebui privită cu mai puțină pasiune partizănă și tratată cu mai multă responsabilitate. More…
Tag Archives: Calin Popescu Tariceanu
Scurt îndreptar privind indecenţa unor foşti miniştri care îşi dau cu părerea despre economie 2
- Gheorghe Tattarascu : 11 februarie 1866 – România modernă (colecţie privată)
Într-un comentariu apărut pe Vox Publica, domnul Ionel Blănculescu, un fost ministru în guvernul-etalon al corupţiei din istoria post-decembristă a României, guvernul PSD Adrian Năstase, depune în mod lăudabil un mic efort de a critica în mod cinstit eficacitatea măsurilor de austeritate adoptate de guvernul Emil Boc în 2010, măsuri adoptate în baza unui program cu FMI şi Comisia Europeană cu scopul de a atenua impactul crizei economice asupra stabilităţii macroeconomice a ţării, însă din păcate acesta se rezumă la a aduna fără nicio logică analitică câteva chestiuni şi probleme punctuale care au ţinut prima pagină a jurnalelor economice din ultima vreme şi la a cita ritualic numele (doar numele!) economistului american de stânga Joseph Stiglitz, tot aşa cum şamanii invocă sufletul morţilor.
Mecanica de ceasornic a reformei în PDL: de la Renate Weber la Sebastian Lăzăroiu 11
Scopul acestui articol este să descrie gruparea politică aflată în jurul PDL ca o structură în trei straturi. Persoanele afiliate acestor trei straturi pot varia în timp, dar structura în sine a rămas conceptual aceeași, dincolo de alianțele variabile din politica noastră din ultimii 5-6 ani.
Istoria utilă a PNL 1
Ion I. C. Brătianu
De curând PNL a împlinit 136 de ani iar domnii Tăriceanu și Patriciu își dispută indirect „adevăratul liberalism”. În acest timp diverse bloguri (Civitas inclusiv) dezbat subiectul iar din când în când se aude și de ruperea de tradiții – vorbă mare. Ce este însă „tradiția” unui grup? De regulă ceea ce în anumite cercuri sociologice s-ar numi „trecutul util” – suma de fapte și evenimente despre care am decis (mai mult sau mai puțin conștient) că ne sunt folositoare.
Statul minimal nu este ceea ce credeţi voi 31
Scriu acest articol fiind încă sub indignarea prilejuită de un text din România Liberă. Autorul acestui text (care sper să fi fost doar o neglijenţă) propune ca pe final de mandat Guvernul să destructureze statul social deşi este evident că după această distrugere nu ar avea timp să pună ceva în loc. Dacă PDL şi-ar propune să depăşească cu un ordin de mărime greşelile de final de mandat ale guvernării Tăriceanu, cred că abordarea propusă în RL ar fi cea mai bună cale.
Republica confuză 10
Palatul Parlamentului
Ion Iliescu şi Emil Constantinescu au consacrat un tip de regim în care preşedintele are puteri dincolo de cele formale prin influenţa pe care o păstrează în cadrul partidului/coaliţiei de guvernare. Acest model era, de facto, susţinut de Constituţie prin aceea că preşedintelui „independent de partide” i se permitea să rămână un vector de imagine la următoarele alegeri. Odată cu 2004 însăşi ideea de majoritate este radical re-gândită; acest factor, alături de altele, duce la o serie de variaţii în timp ale regimului de guvernare.
Valsul Schengen 5
Aderarea la Spațiul Schengen s-a transformat dintr-un joc cu o miză politică mică într-o tragedie națională. La mijloc se află prestigiul României în cadrul Uniunii Europene și percepția internă privind beneficiile aderării la construcția europeană.
Suntem ceea ce votăm 8
Frumuseţea blogului Civitas este că fiecare scriem despre ce ne place. De aceea, însă, când am fost rugat să scriu despre „criza economica/situaţia politică din România” parcă m-am întristat.
Nu, nu vreau să scriu despre situaţia din România şi, sincer, nu cred că mai este ceva de spus. Tot ce trebuia spus despre criză, preşedinte şi guvern a fost spus înainte de alegeri. Poate nu mereu în mod subtil şi echilibrat, dar a fost spus.
Scurt comentariu privind achiziţia F-16 32
F-16 in zbor
Şedinţa de ieri a CSAT-ului a rezolvat una din problemele majore de dotare ale forţelor armate ale României, lipsa unui avion multirol modern şi performant, prin achiziţionarea de avioane F-16. Partea mai puţin plăcută a acestei afaceri este că acestea avioane vor fi la mâna a doua din stocurile US Air Force. Cum s-a ajuns în această situaţie? În 2006 Ministerul Apărării Naţionale a publicat documentul privind strategia de înzestrare a forţelor armate pentru perioada 2006-2025, ce prevedea printre altele şi achiziţia a 48 de aparate multirol pentru forţele aeriene, pentru care urma să se aloce o sumă 4.5 miliarde de dolari. Rolul acestei achiziţii este de a înlocui bătrânele interceptoare MiG-21 Lancer cărora le expiră resursa de zbor în 2012-2013 şi de a dobândi capabilităţi aeriene moderne la nivelul cerut de alianţa nord-atlantică.
Voci critice la politica externă a lui Traian Băsescu 2
În martie 2009, Revista 22 a publicat un bilanţ critic al politicii externe a României în mandatului lui Traian Băsescu, realizat de Ileana Racheru şi Octavian Manea. Dosarul celor doi are meritul de a privi dezinhibat şi nepartizan politica externă a României şi de a evidenţia direcţiile şi rezultatele acesteia în timpul celor aproape cinci ani de când Traian Băsescu a devenit preşedinte. În linii mari sunt de acord cu concluziile acestui bilanţ. Totuşi, voi evidenţia anumiţi factori care au influenţat în mod decisiv politica externă a României între 2004 şi 2009.
Un factor decisiv, dar neglijat în bilanţ, a fost impactul personalităţii lui Traian Băsescu asupra politicii externe româneşti. Rolul lui Traian Băsescu în politica externă a fost hotărâtor în aceşti 5 ani, impunând opţiunile şi priorităţile şi neacceptând abaterile de la acestea. Declaraţiile sale tranşante şi proiectele politice au marcat politica externă a României. Nu se poate vorbi de o izolare a României pe plan extern, aşa cum acuză criticii săi, dimpotrivă mandatul său a fost caracterizat de activism diplomatic.
Romania’s fighter dilemma Răspunde
As part of an ambitious 15 billion euros modernization plan, conceived in 2005, Romania should have replaced by now its aging fighter force with a new modern multipurpose aircraft. However, political difficulties, internal wrangling and the economic crisis of September 2008 have delayed these plans and threaten Romania’s ability to protect its airspace and fulfill its obligations as a NATO member.
The mainstay of the Romanian Air Force for almost forty years has been the Soviet built MiG-21 Fishbed, which has now become hopelessly outdated and needs replacement. A series of upgrades and overhauls in the mid 90’s have allowed the MiG-21 fleet to stay airborne until 2012 and maintain a decent degree of interoperability with other NATO partners. However the life expectancy of these air crafts is now almost over and they offer little military capabilities. Consequently in 2006 the Romanian Ministry of Defense decided to allocate 4.5 billion dollars to buy 48 new multipurpose fighters for the Air Force. The decision to buy these fighters should have been taken in 2008, but for political and economic reasons it has now been deferred most likely until 2010.
The Austrian Embassy in Bucharest has sprung a leak Răspunde
I should start by saying that someone at the Austrian Embassy in Bucharest had a really bad day at the office this Sunday… In short it seems someone from the embassy’s staff has leaked a memo, written by Ambassador Martin Eichtinger in which he surmises Romania’s position on thorny diplomatic issues concerning energy security, EU-Russian relations and Turkey’s accession to the EU. The document reveals not only Romania’s foreign policy agenda and positions, but also possible future decisions the government will take in the near future regarding the Nabucco gas pipeline, the PEOP project (Constanta-Trieste oil pipeline) the national energy security strategy, the current situation in Moldova, relations with Russia and Ukraine. All the informations in the leaked document are taken from statements which president Traian Basescu made to EU diplomats or from his meetings with various European and regional leaders. In essence the document is nothing more than a diplomatic report which every embassy has to send back home to the foreign ministry. This particular document was destined for the Austrian foreign ministry and for the Austrian embassies in Chisinau, Bruxelles, Kiev and Moscow.
Civitas Politics 