Extinderea UE – care sunt limitele Europei? 4

606x341_173866_eu-enlargement-in-search-of-the-nex

Dintre toatea politicile europene singura al cărei succes este considerat incontestabil este politica de extindere. Este de asemenea cea mai palpabil aspect al politicii externe a Bruxelles-ului. Dacă celalte aspecte ale CFSP-ului sunt ceva mai greu de definit, extinderea UE este elementul pe care fiecare actor european îl înțelege, de la membrii comisiei până la ultimul cetățean european. Este de asemenea și o temă de politică externă ușor de „vândut” din punct de vedere politic: de la 6 state membre UE a crescut la 15, pe urmă la 25 și în final la 28.

„Este organizația politică europeană cu cea mai mare creștere a numărului de membrii în ultimii 50 de ani” conform lui Péter Balász, fost ministru de externe al Ungariei. În același timp politica de extindere este cea mai contestată politică publică a UE, atât la nivel intern în scopuri electorale, cât și la nivel european după cum a observat recent fostul comisar european Leonard Orban. Ostilitatea față de politica de extindere a UE a apărut pe fondul crizei economice, dar și a problemelor generate de integrarea statelor din Centrul și Estul Europei, fenomen devenit notoriu sub denumirea de enlargement fatigue.

Subiectul politicii de extindere a fost tema conferinței Procesul extinderii Uniunii Europene organizate de reprezentanța UE în România în data 10 iulie, eveniment care a încheiat primul semestru din circuitul conferințelor europene organizate în acest an. More…

România și spațiile maritime: o relație incertă (II) 1

543967_464380830289759_310357354_n

O strategie este inutilă fără mijloacele și resursele care să o pună în aplicare. În cazul de față pentru punerea în aplicare a unei strategii navale România are nevoie de oameni și nave moderne de luptă. În plus utilizarea inteligentă a resurselor finite de care dispune România este fundamentală pentru succesul strategiei navale.

Voi începe cu partea cea mai ușoară – modernizarea flotei militare. Nu voi intra în detalii tehnice foarte complicate, ci voi indica câteva căi de urmat. În prezent majoritate navelor militare ale forțelor navale sunt vechi, având peste 20 de ani de serviciu la activ. Cele mai noi unități au fost construite sau achiziționate la începutul anilor 90. În cazul flotei navale cele mai noi utițăți ca dată de construcție sunt vedetele purtătoare de rachete din clasa Proiect 1241 (clasa Tarantul) achiziționate în 1990 din URSS, în timp ce la capitolul flotilă fluvială cele mai noi unități sunt monitoarele din clasa Mihail Kogălniceanu construite în perioada 1994-1996.

Majoritatea navelor militare românești nu posedă sisteme moderne de rachete anti-navă sau antiaeriene, sisteme de artilerie moderne, arme anti-submarin moderne și sisteme de comandă și control de ultimă generație. De asemenea majoritatea covâșitoare a navelor deținute de forțele navele române au raza scurtă de acțiune și o anduranță mică ceea ce nu le permite să acționeze eficient în afara zonei litorale. În prezent marina militară a României este în esență a brown and green water navy, adică o forță navală a cărei vocație este să acționeze în zona fluvială și litorală, și mai puțin să se aventureze în apele internaționale sau să proiecteze putere, chiar și în largul Mării Negre. O dată cu aderarea la NATO, marina militară și-a asumat o serie de misiuni caracteristice unei marine cu vocație oceanică, blue water navy, în Marea Mediterană și recent în largul coastelor Golfului Aden. Misiuni care au fost îndeplinite cu efort și dificultate având în vedere dotarea precară a acesteia. More…

România și NATO în 2012: Smart Defence și apărare anti-balistică 12

Periplul de luni al președintelui Traian Băsescu la Bruxelles a avut două componente una nord-atlantică și una europeană. În cele ce urmează voi discuta despre prima deoarece a marcat o serie de evoluții importante pentru politica de securitate națională a României. Această primă vizită a președintelui Băsescu la sediul NATO de la Bruxelles în acest an a stabilit în linii mari agenda politică pe care o va urmări România în 2012 în cadrul Alianței. More…

O telegramă pierdută și războiul cu Rusia 3

Senatorul american Richard Luggar în dialog cu președintele Traian Băsescu, București 27 august 2008

Chiar dacă dezvăluirile Wikileaks nu vor provoca o revoluție globală sau vor face guvernele mai responsabile în fața cetățenilor lor pentru modul în care își formulează politica externă, chiar și pe cele democratice,  telegramele făcute publice de Julian Assange și acoliții săi reprezintă o rară oportunitate de a diseca o parte a mecanismului de luare a deciziilor de politică externă ale statelor.

More…

Băsescu și Obama: ce vor discuta? Răspunde

Traian Băsescu și Barack Obama, 8 aprilie 2010 ( REUTERS/Jason Reed).

Vizita de săptămâna aceasta a Președintelui României Traian Băsescu în Statele Unite ale Americii va consemna semnarea acordului de instalare a unor elemente ale sistemului anti-balistic american în România. Această vizită va oferi de asemenea oportunitatea discutării și altor subiecte aflate pe agenda bilaterală: securitatea energetică, politica la Marea Neagră, cooperarea militară (prezența în Afganistan), achiziția avioanelor multirol F-16. Pe agenda bilaterală se va afla și problema includerii României în programul Visa Waiver, dar șansele ca acest subiect să fie soluționat în cadrul acestei vizite sunt minime.

More…

România-Ucraina: semnele unui dezgheț 2

Konstantin Grișcenko și Traian Băsescu, mai 2011

Konstantin Grișcenko și Traian Băsescu, mai 2011

Cu foarte putine excepții, relațiile româno-ucrainiene nu s-au remarcat în ultimii 20 de ani prin evoluții pozitive. Diferendul privind delimitarea platoului continental tranșat de Curtea Internațională de Justiție, scandalul spionilor din 2009, evoluțiile politice interne din Ucraina și problema respectării drepturilor minorităților de către Kiev au tensionat relația bilaterală. Percepția în România la un moment dat a fost că Ucraina folosește Bucureștiul pe post de inamic de serviciu pentru solidificarea proprie identități naționale.

More…

Spaţiul Schengen şi relaţiile franco-române 4

Schimb de replici franco-romane

Scriam în urmă cu două luni despre criza parteneriatului strategic româno-francez generată de repatrierea „voluntară” a romilor. Iată însă că relaţiile bilaterale franco-române traversează o nouă criză generată de data această însă de demersul autorităţilor franceze şi germane de a cere amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, aderare ce în mod normal ar fi trebuit să aibă loc în martie 2011. Voi examina în cele ce urmează cauzele şi implicaţiile acestui eşec, cel mai grav în afacerile europene, de când România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.

More…

Imperativele unei Politici Externe Estice a României 8

Regiunea Marii Negre

După căderea comunismului, graţie regimului gorbaciovist al lui Ion Iliescu dintre anii 1990-1996, România a fost unul dintre ultimele state non-sovietice membre ale Pactului de la Varşovia care şi-au reorientat în mod hotărât politica externă spre Vest. Această întârziere, care a adus prejudicii greu de măsurat poporului român încă vizibile astăzi, a absorbit energiile politicii externe a României în deceniul următor şi a fost parţial recuperată, datorită politicii externe a guvernării CDR dintre anii 1996-2000, dar mai ales datorită forţei inerţiale a împrejurărilor europene şi internaţionale care au favorizat consolidarea blocului euro-atlantic şi integrarea europeană, culminând cu aderarea  României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în 2004 şi la Uniunea Europeană în 2007. În prezent, deşi România mai are multe de făcut pentru a-şi consolida rolul şi alinia capacităţile la potenţial în cadrul celor două organizaţii internaţionale occidentale, se impune o recalibrare a politicii externe naţionale spre Est.

More…

Interesele României şi Noul Concept Strategic al NATO 12

În mai puţin de o săptămână liderii Alianţei Nord Atlantice, cea mai de succes alianţă politico-militară din istorie, se vor întâlni la Lisabona pentru a adopta Noul Concept Strategic al NATO.  Am abordat subiectul Noului Concept Strategic al NATO într-o serie de postări care au comentat pe larg raportul preliminar în privinţa viitorului concept strategic redactat de grupul de lucru condus Madeleine Albright. Pentru o viziunea oarecum diferită vă rog să lecturaţi şi articolul noului nostru coleg Fillipo Costa Buranelli. A venit însă momentul să trec în revistă principale interese pe care le are statul român vis à vis de acest document fundamental al Alianţei.

More…

Impresii despre cooperarea NATO-Rusia 4

Presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev si Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, Moscova, 16-17 decembrie. Copyright NATO

Am avut plăcerea să particip la conferinţa NATO Russia Cooperation in the East. Afghanistan as a Premise,  organizată de Foreign Policy România şi NATO la Cercul Militar Naţional, joi 16 septembrie. Conferinţa s-a dovedit extrem de utilă deoarece am asistat la o serie de discuţii şi schimburi de idei extrem de deschise cu privire la cooperarea NATO-Rusia. În cele urmează voi rezuma şi comenta principalele puncte de vedere exprimate în cadrul discursurilor şi a panel-urilor conferinţei.

More…

Uniunea Europeană şi Turcia, încotro…? Răspunde

Turcia

Am participat marţi 29 iunie la conferinţa Turcia – cheie către viitorul Europei organizată de Institutul European din România. Conferinţa s-a dovedit a fi extrem de utilă din mai multe puncte de vedere: conferinţa a oferit o perspectivă asupra ambiţiilor Turciei la nivel regional şi global, asupra modului în care elitele ei concep rolul acesteia în cadrul sistemului internaţional, asupra multiplelor sale identităţi politice şi a percepţiei asupra proiectului european. În cele ce urmează voi rezuma şi comenta punctele de vedere exprimate la conferinţă de ministrul turc al afacerilor europene Egemen Bağış şi de consilierul prezidenţial pentru afaceri europene Leonard Orban, pe care apoi le voi corela cu anumite tendinţe şi evoluţii internaţionale ce relevează importanţa crescândă a Turciei la nivel global.

More…

Voci critice la politica externă a lui Traian Băsescu 2

În martie 2009, Revista 22 a publicat un bilanţ critic al politicii externe  a României  în mandatului lui Traian Băsescu, realizat de Ileana Racheru şi Octavian Manea. Dosarul celor doi are meritul de a privi dezinhibat şi nepartizan politica externă a României şi de a evidenţia direcţiile şi rezultatele acesteia în timpul celor aproape cinci ani de când Traian Băsescu a devenit preşedinte. În linii mari sunt de acord cu concluziile acestui bilanţ. Totuşi, voi evidenţia anumiţi factori care au influenţat în mod decisiv politica externă a României între 2004 şi 2009.

Un factor decisiv, dar neglijat în bilanţ, a fost impactul personalităţii lui Traian Băsescu asupra politicii externe româneşti. Rolul lui Traian Băsescu în politica externă a fost hotărâtor în aceşti 5 ani, impunând opţiunile şi priorităţile şi neacceptând abaterile de la acestea. Declaraţiile sale tranşante şi proiectele politice au marcat politica externă a României. Nu se poate vorbi de o izolare a României pe plan extern, aşa cum acuză criticii săi, dimpotrivă mandatul său a fost caracterizat de activism diplomatic.

More…