La vânătoare de pirați! 4

Anul acesta România va participa pentru prima dată la Operațiunea Atalanta al cărei scop este combaterea pirateriei din largul coastelor Somaliei (Cornul Africii) și din Oceanul Indian. Aceasta va fi cea mai ambițioasă misiunea navală a marinei militare de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. More…

Reclame

Criticând USL: relevanțe și fantezii 16

Să critici Puterea este ușor, mai ales aici și acum. Să critici Opoziția e mai greu, mai ales când aceasta (adică USL) nu își publică programul de guvernare. În plus această critică dificilă se cere făcută ca în manualele de comunicare adică scurt, puternic și percutant. Poate aceasta explică de ce o bună parte din mesajele critice ale politicienilor și comentatorilor Puterii nimeresc adesea pe lângă subiect, sau cel puțin pe lângă interesul public. More…

Despre corupție (1): Strategia Macovei – trecut, eșec și viitor 17

Există rapoarte care argumentează existența unor progrese mai mult sau mai puțin modeste ale reformei în Justiție. Dar corupția, înțeleasă ca redirecționare a averii statului spre scopuri personale și blocarea simultană a acțiunii eficiente a birocrației e în floare. […]
Totuși, ca și în alte blitzkrieg-uri pierdute, generalii mișcării anti-corupție cer mai multă forță. [..] aproape inevitabil, acestea nu vor fi suficiente – de aceea va fi nevoie de și mai multă forță deci de depășirea limitelor democrației. Poate că strategia de resurse umane a fost atât de bună încât promotorii strategiei Macovei se vor abține să treacă acest Rubicon. Dar ei pregătesc societatea în acest sens, cu sau fără intenție. Iar când se vor opri pe malul apei, se vor găsi pe malul celălalt, în afara sistemului, lideri pentru cei mai hotărâți/disperați dintre alegători.
More…

Perspective româneşti cu privire la planurile interbelice de creare a unei „Confederaţii dunărene”. Spre o Strategie europeană a Dunării avant la lettre Răspunde

Studiile istorice cu privire la construcţia europeană ne ajută să înţelegem schimbarea şi cum a ajuns să existe Uniunea Europeană de astăzi. Trecutul produce prezentul şi de asemenea viitorul. Atunci când încercăm să aflăm de ce s-a întâmplat ceva anume — de exemplu, cum au apărut Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării — trebuie să căutăm cauzele şi factorii care l-au generat. Doar studiind istoria putem afla cum s-au schimbat lucrurile, putem înţelege factorii care au cauzat schimbarea şi doar prin istorie putem înţelege ce elemente ale unei instituţii sau ale unei societăţi au persistat în ciuda schimbărilor petrecute. More…

Scurt îndreptar privind teoria economiei libere de piaţă 1

Într-un comentariu recent apărut în România liberă, domnul Ilie Şerbănescu – pornind de la o afirmaţie enigmatică făcută în fugă de premierul ungar Viktor Orban, al cărui guvern pare că se pricepe mai bine la reînvierea naţionalismului şovin din anii 1930 decât la stabilizarea situaţiei fiscale critice a ţării – nu ratează ocazia de a-şi mai expune încă o dată viziunea protecţionistă asupra a lumii şi de a demonstra neînţelegerea câtorva noţiuni economice de bază. More…

Condiţia geopolitică a Noii Europe Răspunde

Aşezarea geografică a statelor europene central-estice între două mari centre de putere, cel german la vest şi cel rusesc la est, constituie factorul determinat care a configurat destinul politic tulbure al acestei regiuni în epoca modernă.  Compusă din state fragile şi disputante, majoritatea apărute abia după Primul Război Mondial, când a luat sfârşit împărţirea habsburgo-germano-rusă a regiunii, Europa central-estică este zona continentului cu cea mai precară securitate strategică, aşa cum o dovedeşte de altfel şi fluiditatea graniţelor sale politice în cursul ultimului secol. Deşi existenţa Uniunii Europene şi integrarea în aceasta a principalelor state central-estice după prăbuşirea Uniunii Sovietice a însemnat o consolidare netă a securităţii strategice a regiunii, Europa central-estică rămâne chiar şi în acest context vulnerabilă la balanţa de putere dintre Germania şi Rusia şi la evoluţia constrângerilor externe la adresa acesteia.

More…

Valsul Schengen II Răspunde

Traian Băsescu și Jose Manuel Barroso

După eșecul aderării la Spațiul Schengen din primăvara acestui an eforturile României și Bulgariei de integrare europeană au fost din nou năruite în această toamnă. Acest nou refuz s-a produs deși Franța și Germania s-au angajat să negocieze un compromis care să permită Bucureștiului și Sofiei să devină membrii ai Spațiului Schengen în trepte, prin integrare pe rând a aeroporturilor și porturilor, urmate de aderarea deplină. Acest compromis a fost respins însă de Olanda și Finlanda, care au considerat că România și Bulgaria nu prezintă destule garanții politice pentru a se integra în Spațiul Schengen.

More…

Conexiunea Viena Răspunde

În istoria Europei centrale şi de sud-est Viena reprezintă punctul de legătură cu Europa occidentală. După căderea Imperiului Habsburgic, dimensiunea politică a acestei legături a fost înlocuită cu una economică şi culturală. Nu doar curente artistice şi de idei, cum ar fi muzica atonală şi fenomenologia, au iradiat în această regiune dinspre Viena în perioada interbelică, ci şi Marea Criză, care a izbucnit aici odată cu falimentul băncii vieneze Credit-Anstalt. În perioada comunistă, oraşul valsului a servit ca loc de întâlnire şi schimb de spioni între oficiali NATO şi oficiali ai Pactului de la Varşovia, însă după căderea Cortinei de Fier şi mai ales după anul 2000, Viena a redevenit, pe fondul integrării ţărilor din regiune în Uniunea Europeană, hub-ul financiar şi cultural care uneşte estul şi vestul Europei.

More…

Reunificarea cu România – soluția câștigătoare pentru Republica Moldova și Europa 7

Absenţa unei viziuni strategice naţionale de avengură privind vecinătatea estică – zona cea mai sensibilă din punct de vedere istoric şi cea mai problematică din punct de vedere geopolitic pentru statul român – reprezintă unul dintre cele mai izbitoare şi mai grave neajunsuri ale României postcomuniste, cu atât mai mult cu cât orizontul politic european şi internaţional de după căderea Cortinei de Fier şi din prezent întreţine o fereastră de oportunitate unică în trecutul recent al regiunii pentru rezolvarea uneia dintre cele mai complexe, mai tragice şi mai necunoscute moşteniri politice ale epocii totalitare din  estul Europei, ale cărei efecte nefaste se prelungesc inutil în prezent, sub forma unor conflicte îngheţate, a unei democratizări avortate, al unui blocaj al dezvoltării economice şi a unor jocuri de putere în afara regulilor diplomaţiei internaţionale, care riscă să degenereze oricând în focare de conflict şi menţin instabilitatea politică în regiune.

More…

Recalibrarea poloneză: spre un Schengen al apărării 1

O locomotivă a Noii Europe, până nu demult, Polonia pare să fi fost decisiv sedusă de mirajul Vechii Europe. În ultima vreme, ea preferă să joace într-o altă ligă decât cea care a consacrat-o. De aici, tentaţia de a reactiva spirite din trecut foarte dragi statelor care cred în „Europa Apărării“ (altfel, o vitrină construită preponderent în jurul Franţei şi Germaniei). În consecinţă, Varşovia a utilizat cu tenacitate preşedinţia Uniunii alăturându-se agendei Berlinului şi Parisului de a relansa „Europa Apărării“ şi recuperând o temă devenită deja clasică: crearea unui „cartier general“ (HQ) de planificare şi coordonare a operaţiunilor civile şi militare desfăşurate de UE. A fost o minge servită cu fineţe pentru a câştiga „sufletele şi minţile“ Berlinului şi Parisului. More…

O Uniune Europeană liberală şi în interesul României 2

Bogdan Enache revine în Revista 22 cu un articol dedicat proiectului Statelor Unite ale Europei.

Apelul la crearea unor State Unite ale Europei, lansat nu de mult de preşedintele României, într-un discurs ţinut la Sulina, ca un ecou la agitaţia declanşată în ţările din miezul Uniunii Europene de înrăutăţirea condiţiei macroeconomice deja precare a zonei euro, a generat o serie de comentarii în presa noastră provincială, unele mai interesante decât altele, însă, care, aproape fără excepţie, ocolesc întrebările fundamentale care privesc viitorul integrării europene: 1) ce fel de Uniune Europeană este de dorit? şi 2) ce Uniune Europeană este în interesul României?

More…

Pariul chinez II: Investițiile strategice 12

Emil Boc și Președintele R.P. Chineză Hu Jin Tao (Copyright Xinhua/Rao Aimin)

În urmă cu șapte luni am argumentat pe Civitas Politics că România nu ar trebui să ia un împrumut suveran din partea Republicii Populare Chineze deoarece costurile acestuia nu ar depăși beneficiile acestuia și că în schimbăm ar trebui să  atragem investiții chineze în România. Am pledat de asemenea pentru formularea unei politici externe românești vis-a-vis de Beijing care să ia în considerarea statutul Chinei de putere în ascensiune. De la perspectiva unui împrumut suveran însă s-a trecut la atragerea de investiții chineze pentru realizarea unor proiecte majore de infrastructură. În acest articol voi susține că atragerea de investiții chineze este mult mai avantajoasă decât un împrumut suveran, chiar dacă și ea comportă anumite riscuri.

More…