Competitivitate şi coordonare economică într-o Europa unită 2

Philippe Herzog

Joi, 17 februarie am participat la conferinţa După Lisabona: consolidarea pieţei interne şi regândirea competitivităţii economice a Uniunii Europene, organizată de Institutul European din România şi ambasada Franţei. Conferinţa a fost susținută de către preşedintele asociaţiei Confrontantions Europe, Philippe Herzog, un economist francez de stânga şi fost europarlamentar. Economistul francez nu a prezentat viziunea oficială a Franţei pe tema competitivităţii europene şi coordonării economice, ci o viziune originală.

More…

Reclame

Valsul Schengen 5

Aderarea la Spațiul Schengen s-a transformat dintr-un joc cu o miză politică mică într-o tragedie națională. La mijloc se află prestigiul României în cadrul Uniunii Europene și percepția internă privind beneficiile aderării la construcția europeană.

More…

Pariul chinez? 6

Sătui de condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional României, pe care îl şi acuză de agravarea crizei economice, o serie de personalităţi ale vieţii publice şi politice au sugerat în această perioadă contractarea unui împrumut interguvernamental pentru a facilita relansarea economică. În cele ce urmează voi argumenta că beneficiile unui asemenea împrumut ar fi minime şi ar implica mai târziu costuri politice. Voi susţine de asemenea că România trebuie să-şi formuleze o strategie externă pe termen lung în raport cu Republica Populară Chineză, care să ia în considerare statutul de putere în ascensiune al acestui stat.

More…

Spaţiul Schengen şi relaţiile franco-române 4

Schimb de replici franco-romane

Scriam în urmă cu două luni despre criza parteneriatului strategic româno-francez generată de repatrierea „voluntară” a romilor. Iată însă că relaţiile bilaterale franco-române traversează o nouă criză generată de data această însă de demersul autorităţilor franceze şi germane de a cere amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, aderare ce în mod normal ar fi trebuit să aibă loc în martie 2011. Voi examina în cele ce urmează cauzele şi implicaţiile acestui eşec, cel mai grav în afacerile europene, de când România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.

More…

Ideea de Europa în România interbelică Răspunde

Lucrarea Ideea de Europa în România interbelică analizează evolutia ideii europene în România interbelică. Sunt prezentate sintetic  curentele şi evolutiilor intelectuale românesti, prezentarea unei istorii a acestei idei in mediile politice si intelectuale interbelice. Lucrarea dovedeşte că elitele româneşti interbelice erau  conectate la evoluţiile pe plan european, oferind soluţii şi comentând pe un ton avizat propunerile avansate.

More…

Imperativele unei Politici Externe Estice a României 8

Regiunea Marii Negre

După căderea comunismului, graţie regimului gorbaciovist al lui Ion Iliescu dintre anii 1990-1996, România a fost unul dintre ultimele state non-sovietice membre ale Pactului de la Varşovia care şi-au reorientat în mod hotărât politica externă spre Vest. Această întârziere, care a adus prejudicii greu de măsurat poporului român încă vizibile astăzi, a absorbit energiile politicii externe a României în deceniul următor şi a fost parţial recuperată, datorită politicii externe a guvernării CDR dintre anii 1996-2000, dar mai ales datorită forţei inerţiale a împrejurărilor europene şi internaţionale care au favorizat consolidarea blocului euro-atlantic şi integrarea europeană, culminând cu aderarea  României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în 2004 şi la Uniunea Europeană în 2007. În prezent, deşi România mai are multe de făcut pentru a-şi consolida rolul şi alinia capacităţile la potenţial în cadrul celor două organizaţii internaţionale occidentale, se impune o recalibrare a politicii externe naţionale spre Est.

More…

O pledoarie pentru federalizarea României 14

Regiunile istorice ale României

Unul dintre cele mai sacre fundamente constituţionale din istoria statului român (modern sau post-modern, că altul nu a mai existat) este organizarea administrativ-teritorială unitară, deşi două dintre cele mai importante episoade din biografia sa, Unirea Mică din 1859 şi Marea Unire din 1918, sugerau o cu totul altă direcţie, iar situaţia internă şi europeană din prezent oferă mai multe motive în favoarea acestei evoluţii ratate.

More…

Geopolitica, George Friedman şi românii 1

George Friedman, CEO Stratfor

Periplul geopolitic al patronului Stratfor, George Friedman a inclus săptămâna trecută şi România. Interviurile şi analizale sale despre situaţia „geopolitică” a României şi a Republicii Moldova au provocat o adevărată rumoare în presa şi blogosfera românească (aici, aici, aici), fiind copios comentate şi citate. Reacţia generală pare să fi fost „Uite Friedman, ne arată calea în materie de politică externă!” Dacă aş scrie pentru criticatac.ro aş fi tentat să răspund că avem de-a face cu un fenomen de colonizare culturală şi o abandonare a facultăţii critice. Cum nu fac acest lucru voi susţine doar că am asistat la o abandonare a facultăţii critice, pe fondul unei lipse acute de informare asupra domeniului relaţiilor internaţionale.

More…

Statul, piaţa şi criza 3

…voi încerca să argumentez că intervenţia statului în societate se poate face pe mai multe niveluri (minim 4), iar concluziile de la un nivel nu se pot aplica mecanic la celelate.
…actuala criză ridică acut problema reglementării pieţelor şi a capacităţii legislative a statului, intr-un mod care trebuie să preocupe atât dreapta cât şi stânga. Dar aceeaşi criză nu spune mai nimic de bine despre capacitatea statului de a găsi soluţii strategice. More…

Crizele lunii august: tensiuni franco-române 8

Este începutul lui octombrie, tocmai bine pentru a evalua crizele diplomatice cu care s-a confruntat România în decursul lunii august. Spun tocmai bine deoarece suntem destul de departe de vârful acestor crize şi le putem analiza dezinhibat şi la rece. Diplomaţia românească s-a confruntat în luna august cu două crize majore: criza romilor şi expulzarea unui diplomat român de la Moscova sub acuzaţia de spionaj.

În articolul de faţă voi analiza criza romilor de origine română care au fost repatriaţi mai mult sau mai puţin voluntar de către autoriăţile franceze. Acest eveniment este important din şase motive: criza a implicat tensionarea relaţiilor cu un stat cu care România are un parteneriat strategic din 2008 şi o relaţie specială ce debutează practic cu apariţia statului modern român în secolul al XIX-lea, a pus sub semnul întrebării dreptul la liberă mişcare a cetăţenilor europeni, a pus sub semnul întrebării imaginea Franţei de societate tolerantă şi multiculturală, a relevat incapacitatea României de a-şi proteja cetăţenii, a ilustrat existenţa unui clivaj între statele membre noi şi cele fondatoare ale UE şi a pus în discuţie autoritatea Comisiei Europene.

Prolog

Pe 14 iulie 2010, de ziua Franţei ambasadorul Franţei la Bucureşti, domnul Henri Paul răspunde întrebărilor cotidianului România Liberă. Interviul oferă o perspectivă interesantă asupra parteneriatului strategic la doi ani de la încheiarea acestuia, partea franceză fiind nemulţumită de ritmul colaborării în domeniul agricol şi cel al securităţii. Ambasadorul francez menţiona pentru prima dată problema migrării cetăţenilor români în Franţa, recunoscând existenţa unui grup de lucru româno-francez care se ocupa de această temă. Tema migraţiei romilor în relaţia bilaterală pre-datează însă acest interviu, secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche efectuând două vizite în România în februarie 2010 şi respectiv în iulie 2009. More…

Impresii despre cooperarea NATO-Rusia 4

Presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev si Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, Moscova, 16-17 decembrie. Copyright NATO

Am avut plăcerea să particip la conferinţa NATO Russia Cooperation in the East. Afghanistan as a Premise,  organizată de Foreign Policy România şi NATO la Cercul Militar Naţional, joi 16 septembrie. Conferinţa s-a dovedit extrem de utilă deoarece am asistat la o serie de discuţii şi schimburi de idei extrem de deschise cu privire la cooperarea NATO-Rusia. În cele urmează voi rezuma şi comenta principalele puncte de vedere exprimate în cadrul discursurilor şi a panel-urilor conferinţei.

More…

Un preşedinte peste două Polonii? Răspunde

Harta electorala pentru alegerile prezidenţiale din Polonia, 2010. Courtesy of Wikipedia

Harta electorala pentru alegerile prezidenţiale din Polonia, 2010. Courtesy of Wikipedia

“Democraţia a câştigat. Democraţia noastră poloneză a câştigat.” a spus Bronisław Komorowski la aflarea rezultatelor alegerilor din 4 iulie, un preşedinte care creează impresia că va fi puţin vizibil în mandatul său. Bronisław Komorowski, susţinut de Platforma Civică, a câştigat 53 la sută din voturi, potrivit comisiei electorale şi a devenit preşedintele Poloniei. Jarosław Kaczyński, liderul Partidului Dreptate şi Justiţie, a câştigat 47 la sută, după o campanie în care a încercat să ofere o imagine diferită de cea ultraconservatoare, o trăsătură aparte a perioadei sale ca prim-ministru, din 2006 şi 2007. După o campanie lipsită de evenimente majore, Polonia va avea o relaţie armonioasă între preşedinte şi premier şi o opoziţie puternică, ce are şanse să se impună la umătoarele alegeri locale şi generale.

More…