Barack Obama: v.2.0 Răspunde

59937_10151403481159238_1185351399_n
Pe 20 ianuarie președintele Statelor Unite ale Americii Barack Obama a depus jurământul și a început al doilea mandat obținut după o victorie categorică împotriva rivalului său republican, Mitt Romney fost guvernator al statului Massachusetts.

La debutul acestui al doilea mandat se pun câteva întrebări. Va fi un mandat dedicat politicii externe? Sau va fi mai curând un mandat orientat spre politica internă, având în vedere multidunea de provocări cu care se confruntă Statele Unite ale Americii? La ce să se aștepte aliații americani? Cum să-și adapteze politicile externe și de securitate la evoluțiile din politica externă americană?

Dacă utilizăm drept ghid cognitiv primul mandat al președintelui Obama vom observa un echilibru relativ între agenda de politică externă și internă, iar acest model se va repeta probabil și în acest mandat. Este drept că în 2008 Barack Obama moștenise două războaie (cu nota de plată cu tot) și o criză economică și financiară de proporții. Din acest punct de vedere primul mandat a fost unul foarte dificil. Cel de-al doilea mandat are mai puține probleme interne și externe de amploare decât cel anterior, dar este presărat cu o sumedenie de capcane. More…

Ce va fi în 2013: agenda politică internațională 3

circumnavigation

Andrei a inaugurat pe acest portal ideea de predicții politice fundamentate pe experiența anterioară și bine argumentate. Dacă el s-a axat numai pe politica internă, eu îmi voi încerca abilitățile predictive în cazul politicii internaționale. În raport cu politica internă unde sunt mai puține variabile care pot afecta predicțiile (dar și în acest caz probabilitatea de a estima eronat este destul de mare), în cazul politicii internaționale aceste variabile se multiplică în proporție geometrică, iar acuratețea estimărilor are de suferit.

Cum anul 2012 s-a încheiat de mai bine de două săptămâni și 2013 este de-abia la început este bine să vedem ce ar putea să se întâmple în viitorul apropiat. Nu am inclus în predicțiile mele America Latină și Africa din două motive: nu cunosca foarte bine situația politică și evoluțiile politice din aceste regiuni au un interes secundar pentru mine. More…

Hurt Locker pentru strategie: Small Wars Journal 1

Bgz86

V-am obișnuit deja cu preluarea și recomandarea articolelor scrise Octavian Manea în Revista 22. Octavian a mai publicat pe acest portal o serie de articole și de interviuri cu specialiști în relații internaționale, profesori de științe politice, precum și practicanți. V-ați obișnuit deja și cu subiectul său favorit – contrainsurgența, adică contracararea mișcărilor de guerillă, a războaielor revoluționare, a amenințărilor asimetrice și a rețelelor și organizaților teroriste.

Interesul lui Octavian Manea pentru fenomenul insurgenței și remediul acesteia, contrainsurgența, l-a determinat să scrie în Small Wars Journal. Platforma Small Wars Journal este un mediu dedicat specialiștilor și practicienilor în războaiele și amenințările asimetrice. S-a dezvoltat pe fondul intervențiilor americane din Afganistan și Irak și a evoluției acestor conflicte în războaie asimetrice. SWJ a fost unul din răspunsurile venite din partea civililor și militarilor implicați în aceste teatre de operațiuni dezamăgiți de strategiile oficiale ineficiente aplicate inițial de SUA în Afganistan și Irak. Platforma Small Wars Journal a evoluat în urma interesului unor practicieni și specialiști de a include în doctrina militară a SUA acele cunoștiințe necesare purtării cu succes a unei campanii de contrainsurgență. More…

Paradigma maghiară sau paradigma românească? 10

71612_487192857998987_1748114532_n
În fața evoluțiilor politice recente din România merită pusă o întrebare: riscăm să cădem în paradigma maghiară reprezentată de FIDESZ și Viktor Orban? Nu mă refer aici la resugența vreunui naționalism românesc, ci la absența unei opoziții eficiente care să articuleze un proiect alternativ credibil.

Am scris aceste cuvinte pe acest site, acum șase luni. După șase luni configurația politică locală e urmatoare: USL deține două treimi din mandatele din parlament, PDL împreună cu apendicele său politic ARD au sub 100 de parlamentari, următorul clasat este PPDD (cu Dan Diaconescu rămas la OTV, dar cu un potențial uriaș de transfer al loialității către majoritatea guvernamentală), UDMR este teoretic în opoziție (deși a încercat să intre la guvernare) și grupul minorităților votează cu guvernul (normal în logica politică românească). Detaliu: Gigi Becali este membru al legislativului, este deputat și membru al Comisiei Juridice și cei care cred că va fi un comic relief al acestui Parlament probabil se vor înșela. Alt detaliu, destul de important, este posibilitatea reală ca o parte din parlamentarii ARD și PDL să „migreze” către partidele din USL, pentru a se bucura de privilegiile puterii.

Dificultatea formării unei opoziții credibile nu este dată numai de scorul electoral al USL, dar și de o situație socio-demografică favorabilă puterii din punct de vedere politic. Mesajul politic al USL a rezonat și a fost credibil pentru foarte mulți români, victoria datorându-se câștigării unor procente mari în rândul cohortelor de alegători care s-au prezentat la urne. USL a reușit performanța de a aduna chiar și 16% din voturile etnicilor maghiari, punând sub semnul întrebării intrarea în parlament a UDMR. PDL/ARD are o misiune dificilă de a convinge cetățenii că reprezintă alternativa viabilă la puterea USL, lucru care nu se va întâmpla prea curând având în vedere datele problemei. Pierderile înregistrate de PDL/ARD la urne indică o lipsă de credibilitate masivă a românilor în mesajul acestei formațiuni politice. More…

Românii și ambasadorul SUA 10

mark_gitenstein
Pe 14 decembrie ambasadorul Statelor Unite în România, Mark Gitenstein și-a încheiat misiunea și se va reîntoarce în America. Unii politicieni și români vor respira ușurați ca ambasadorul SUA părăsește, alții vor privi acest moment cu aprehensiune, știind că un nou ambasador va veni în țară în primavară lui 2013. De ce această evoluție?

Cel mai important reprezentant diplomatic din România după Revoluția din 1989 este ambasadorul Statelor Unite. Din două motive – primo SUA este cel mai puternic stat din sistemul internațional, pe cale de consecință primează în fața celorlați ambasadori acreditați (bineînțeles în mod formal lucrul acesta e imposibil, numai suntem in secolul XIX), dar din punct de vedere politic și simbolic lucrul acesta e adevărat; secundo – SUA este principalul aliat al României și garantul securității sale. Pe scurt cel mai greu cuvânt din tot corpul diplomatic acreditat pe malurile Dâmboviței îl are ambasadorul american.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite a fost o alianță pe care România a ales-o singură. Spre deosebire de Pactul de la Varșovia și alianța cu URSS, aceasta nu a fost una impusă prin forța armelor, ci una liber consimțită, fundamentată pe interesul național. Alianța s-a remarcat printr-o puternică componentă de securitate, care a eclipsat celalte domenii de cooperare. Pe lângă interesele comune de securitate, relația româno-americană este ancorată în valorile democratice. More…

Barack Obama și România: un studiu despre alb și negru în comentariul politic 32

599030_10151258859581749_1172534839_n
Unul din motivele pentru care am început să scriu pe acest portal, acum mai bine de cinci ani de zile, a fost că eram nemulțumit de modul în care se scrie, se comentează, analizează și se dezbat politica externă și relațiile internaționale în România. În mod bizar în ciuda atractivității foarte mari a domeniului și a „inflației” de facultăți de științe politice, relații internaționale și studii europene de la Revoluție încoace calitatea dezbaterilor, a comentariilor informate sau a analizelor accesibile publicului este foarte scăzută. Simptomatic pentru acest fenomen este prezența în continuare „pe sticlă” a lui Bogdan Chireac pe post de analist de relații internaționale, deși nimic nu îl recomandă pentru acest rol, iar analizele și opiniile sale pot fi ușor contrazise de un student de științe politice/relații internaționale din anul II sau III de facultate. Dar prezența la tv a „Morsei Competente”, cum mai este cunoscut dl Chireac în branșă, nu este justificată de expertiza sa, ci de alte aspecte. More…

Realități Euroatlantice… dure (II) 3

A doua componentă fundamentală a politicii externe Românești, mai importantă din anumite puncte de vedere decât NATO a fost aderarea la Uniunea Europeană. Ambele procese au fost complementare, aderarea la Uniunea Europeană având însă un impact mai mare asupra instituțiilor interne decât cea la NATO. Dacă aderarea la NATO a rezolvat problemele de securitate ale României, aderarea la Uniunea Europeană trebuia să rezolve problemele economice și de dezvoltare ale statutului român. Miza integrării europene nu a fost numai accesul la piața comună europeană sau la fondurile de coeziune, ci modernizarea României prin importul de instituții și proceduri care să să-i permită să fie competitivă la nivel global și să-i consolideze instituțiile democratice. More…

Realități Euroatlantice…dure (I) Răspunde

Acum 10 ani România a fost invitată să adere la Tratatul de la Washington devenind astfel membru cu drepturi depline al NATO, cea mai puternică și cea mai de succes alianță politico-militară din istoria modernă. În aprilie 2004 drapelul României se înălța în acordurile imnului național la Bruxelles la sediul Alianței Nord-Atlantice. În mai puțin de 15 ani România a reușit să rupă cortina de fier și să se alăture, la alegerea ei, unei alianțe internaționale formate din state democratice. More…

Ce înseamnă victoria lui Barack Obama pentru România Răspunde

Barack Obama a câștigat al doilea mandat de președinte al SUA după una dintre cele mai disputate campanii electorale din istoria Americii. A fost de departe cea mai scumpă din istoria Statelor Unite: Barack Obama a investit 887 de milioane de dolari, iar Mitt Romney a beneficiat de fonduri în valoare de 777 de milioane. Polarizarea din sânul societății a fost intensă după cum au arătat-o clipurile electorale și retorica candidaților.

Surprinzător este că pe 7 noiembrie situația după aflarea rezultatului era din punct de vedere politic la fel ca cea de pe 5 noiembrie: un președinte democrat, o Cameră a Reprezentanților controlată de Partidul Republican și un Senat controlat de Partidul Democrat. Polarizarea nu a dus schimbarea opțiunilor cetățenilor americani – regimul politic rămâne în continuare divizat între Democrați și Republicani. Mesajul alegerilor este însă evident – cetățenii americani însă vor ca politicienii să renunțe la blocaj și să găsească un consens care să facă guvernarea funcțională. E o șansă acordată dialogului și compromisului bipartizan. More…

Alegerile prezidențiale din Statele Unite: Care ar fi rezultatul optim pentru România? 3

Pe 6 noiembrie cetățenii americani își vor alege un nou președinte care va conduce în următorii patru ani. Alegătorii americani vor avea de ales între actualul președinte ale Statelor Unite, democratul Barack Obama și contracandidatul său republican, Mitt Romney. Câștigătorul scrutinului prezidențial din 6 noiembrie va avea dificila misiunea de a relansa economia americană și a consolida puterea Statelor Unite într-un sistem internațional ce tinde spre multipolaritate.

România se bucură de o relație privilegiată cu Statele Unite, reprezentată de parteneriatul strategic încheiat în 1997 și de apartenența la Alianța Nord-Atlantică. Caracterul privilegiat al relației a fost confirmat prin selectarea în 2010 a României pentru a găzdui o parte sistemului anti-rachetă american desfășurat în Europa și de reactualizarea parteneriatului strategic în 2011. Chiar dacă în urma acestor alegeri este posibilă o alternanță la putere la Casa Albă, relațiile româno-americane nu vor fi afectate în mod fundamental, este bine însă să ne întrebăm care dintre cei doi contracandidați va avea un impact optim asupra relației bilaterale. More…

Disonanțe cognitive, dreapta românească și libertatea de expresie și conștiință 5

Săptămâna trecută pe Contributors.ro ( dar și pe alte canale similare) am asistat la o dezbatere interesantă despre libertatea de conștiință, înclinațiile ideologice ale intelectualilor de centru-dreapta când este vorba de libertățile și drepturile civile, rolul bisericii în societate, separația dintre stat și biserică, toleranță și modernitate. Dezbaterea nu a atins în detaliu toate aceste puncte, dar dacă cineva citește cu atenție textele respective aceste teme se regăsesc ușor. Bineînțeles calitatea argumentelor a variat, pe alocuri recurgându-se la atacuri la persoană – dar dat fiind că în general calitatea dezbaterilor din spațiul public românesc nu este foarte ridicată, acest fapt nu este important. Important e că a avut loc. More…

Epopeea tristă a programului avionului multirol 10

Dacă în ultimii ani planurile de modernizare ale Forțelor Aeriene prin dotarea cu un avion multirol au fost date peste cap de neînțelegerile politice și criza economică, în prezent pare să se contureze o soluție de compromis. Această soluție constă în achiziționarea din Portugalia a 12 avioane F-16 A/B aflate în serviciu, adică la „mâna a doua” în termeni populari. Soluția urmează să fie oficiliazată de CSAT-ul din 27 septembrie.

Opțiunea pentru avioane „la mâna a doua” este dată de condițiile economice precare și de perioada de tranziție tehnologică prin care trece piața avioanelor militare de luptă multirol. Astfel pe piață în acest moment se află modele de generația a 4-a, 4.5 și începând din 2015-2018 vor intra pe piață modele de generația a 5-a. Decidenții militari și politici de la București au optat pentru achiziția unor avioane în uz deoarece atât din punct de vedere militar, cât și economic achiziționarea unor modele noi de generația a 4-a sau generația 4.5 nu ar fi fost eficientă dat fiind obiectivul tranziției spre un model de generația a 5-a.

De ce au fost preferate modelele americane? Din cauza relației de securitate privelegiate cu SUA și că avioanele de luptă americane sunt cele mai răspândite la nivelul NATO, înleznind interoperabilitate și întreținerea acestora. De asemenea modelul F-35, în ciuda unei perioade lungi și costisitoare de dezvoltare, va deveni cel mai numeros și performant avion de luptă multirol al alianței. More…