Pariul chinez II: Investițiile strategice 12

Emil Boc și Președintele R.P. Chineză Hu Jin Tao (Copyright Xinhua/Rao Aimin)

În urmă cu șapte luni am argumentat pe Civitas Politics că România nu ar trebui să ia un împrumut suveran din partea Republicii Populare Chineze deoarece costurile acestuia nu ar depăși beneficiile acestuia și că în schimbăm ar trebui să  atragem investiții chineze în România. Am pledat de asemenea pentru formularea unei politici externe românești vis-a-vis de Beijing care să ia în considerarea statutul Chinei de putere în ascensiune. De la perspectiva unui împrumut suveran însă s-a trecut la atragerea de investiții chineze pentru realizarea unor proiecte majore de infrastructură. În acest articol voi susține că atragerea de investiții chineze este mult mai avantajoasă decât un împrumut suveran, chiar dacă și ea comportă anumite riscuri.

More…

În umbra eșecului multiculturalismului 9

Acesta nu este un articol despre cazul Breivik sau despre multiculturalism, ci despre cei care folosesc acest caz şi această etichetă ca umbrele largi sub care pot fi îngrămădite lucruri foarte diferite. În acest articol voi discuta două discursuri care au creat un raport direct între crima unui extremist şi eşecul unei aşa-zise politici europene de încurajare a multiculturalismului. Cred că nici una dintre ele nu a fost suficient abordată pentru că posibilitatea problematizării acestor două tipuri de discurs este ea însăşi ceva ce ar trebui chestionat cu atenţie. More…

Anders Breivik: între Fight Club și Mad Max sau ideologia unui terorist Răspunde

Preluăm cu permisiunea autorului un nou articol al lui Octavian Manea, publicat în Revista 22.

„Cred că asta este ultima mea postare. Este vineri, 22 iulie, ora 12.51. Sincere salutări”. Semnătura aparţine lui Anders Breivik, de 32 de ani, autointitulat Comandant al Cavalerilor Justiţiari. Apoi a urmat carnagiul: a detonat o bombă în zona guvernamentală din Oslo, apoi a luat cu asalt o şcoală de vară, strategic izolată pe o insulă. A tras fără alegere, foc cu foc, în tot ce mişca. Bilanţul? A fost cel mai sângeros atac după cel de-al doilea război mondial întâmplat pe teritoriu norvegian: 76 de morţi şi 96 de răniţi.

More…

Birmania: un tărâm orwellian Răspunde

Waihnin Pwint Thon

Preluăm cu permisiunea autorului un nou articol al lui Octavian Manea, publicat în Revista 22.

Localnicilor le place să spună că George Orwell ar fi dedicat Birmaniei nu doar o singură carte, ci o trilogie: Zile birmaneze, Ferma animalelor şi 1984. Altfel, Ferma animalelor este o carte specific birmaneză. De ce? Pentru că este despre porcii şi câinii care conduc o ţară. (Emma Larkin)

More…

Estul – perspective pesimiste 6

Germania: În urma dezastrului de la Fukushima Angela Merkel a decis abandonarea energiei nucleare. Decizia a venit în urma isteriei provocate de accidentul nuclear din Japonia și a unei puternice mișcări anti-nucleare germane. Renunțarea la energia nucleară a venit atât pe fondul accidentului nuclear de la Fukushima, dar și în contextul unor alegerilor regionale din Germania, unde coaliția CDU/CSU-FDP a înregistrat eșec după eșec în fața social democraților, dar mai ales a ecologiștilor, cotați în sondaje mai bine decât social democrații, rivalii tradiționali ai creștin democraților și a liberalilor. Abandonarea energiei nucleare de Germania înseamnă creșterea dependenței acesteia de importurile de gaze din Rusia și creșterea influenței Moscovei asupra politicii externe germane.

More…

4 aspecte ale puterii americane 1

Statutul Americii ca superputere globală este pe undeva ca starea de sănătate a lui Mark Twain: zvonurile despre moartea ei sunt de regulă mult exagerate. Totuși mulți dintre cei ce privesc lucrurile la scară istorică ne asigură că tot se va întâmpla până la urmă, după cum și Mark Twain chiar a  murit.

Fiindcă tot vine 4 iulie, o să discut mai jos despre patru aspecte ale puterii americane în lume. Dintre acestea trei sunt economice, iar unul este… ceva mai complex.

More…

Summitul de la Varșovia: Ne putem permite să lipsim sau nu, this is the question! 4

Dineul de la Praga, aprilie 2010

Președintele Traian Băsesecu a anunțat într-un interviu acordat postului de radio România Actualități că nu va participa la reuniunea la nivel înalt de la Varșovia între liderii statelor Europei Centrale și de Est și președintele Statelor Unite ale Americii Barack Obama. Rațiunea oficială pentru neparticipare o reprezintă prezența la acest summit a președintelui Kosovo, entitate politică a cărei statalitate nu este recunoscută de România.

More…

De oppresso liber 1

9/11

Prolog

Mogoșoaia, România, 11 Septembrie 2001.

Este o după amiază frumoasă de început de toamnă. Este senin, soarele arde cu putere, grădina este îmbelșugată. Am 18 ani și toată viața înainte – totuși este o zi tristă. Cu o zi în urmă un membru al familiei a trecut la cele veșnice. Așa ca am fost trimis în afara Bucureștiului pentru a lasă părinții să se ocupe de inmormântare. Ma plimbam prin grădină, când la un moment dat aud o știre la radio – un avion civil a intrat într-unul din turnurile World Trade Center. Nu-i dau imediat atenție acestei știri – mă gândesc ca a fost vorba de un avion ușor care s-a rătăcit și a intrat în coliziune cu clădirea respectivă.

More…

Apocalipsa se amână (4): răzbunarea islamică Răspunde

Administratia Obama, privind raidul care l-a ucis pe Osama bin Laden

Cu câteva zile înainte de moartea lui Osama bin Laden SUA au revizuit codul de alertă reducând toată complexitatea sa confuzantă la două coduri: „imminent” și „elevated”. Sub această clasificare SUA nu mai este deja considerată sub amenințare teroristă. Un asemenea sentiment de siguranță nu putea fi decât întărit de acțiunea din Pakistan. Printre altele NY Times a făcut un sondaj printre cititorii săi (~14000 de respondenți) și majoritatea s-au arătat atât bucuroși cât și optimiști.

More…

Sistemul anti-rachetă: riscuri și perspective 3

Oficiali români şi americani prezenţi la ceremonia din unitatea militară 01871 Deveselu - foto Valentin Ciobîrcă

Ceea ce așteptam de mult timp a avut loc – după 11 luni de negocieri, România și Statele Unite ale Americii au convenit amplasarea elementelor din scutul anti-rachetă la baza aeriană Deveselu din județul Olt. Consider acest lucru o evoluție majoră pentru securitatea României și a Europei. Desfășurarea acestui sistem complex de arme transformă relația dintre SUA și România și o pune pe baze solide, cu perspective pozitive pe termen lung. Prin amplasarea elementelor scutului anti-rachetă în România și Polonia, America re-asigură strategic Europa și întărește relația trans-atlantică.

More…

Ike şi cultul moderaţiei 3

Dwight „Ike” Eisenhower, al 34-lea președinte al SUA

Preluăm cu permisiunea autorului, articolul publicat de Octavian Manea în Revista 22.

Pentru Ike, pericolul era intern şi ţinea de sănătatea fiscală a naţiunii americane.

17 ianuarie 1961. Biroul Oval. Discursul de rămas bun al lui Dwight D. Eisenhower. În ultimele sale clipe prezidenţiale, într-un moment în care America se afla la apogeul puterii ei, eroul Normandiei a ţinut să transmită americanilor de peste ani testamentul său politic:

More…

Relațiile franco-române: relansare dificilă 1

Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu

Într-o postare anterioară, dedicată tensiunilor diplomatice franco-române, ridicam semne de întrebare cu privire  la viitorul parteneriatului strategic dintre România și Franța. Parteneriatul dintre București și Paris pare a fi în curs de relansare și redefinire, dar situație este departe de a se clarifica.

More…