I continue the presentation and analysis of the experts’ report on the future NATO strategic concept, an endeavor which I have began in May, with the section dedicated to the future missions and military affairs. The final section of the experts’ report deals with NATO’s future missions and the development of future military capabilities required to fulfill them. Section five of the report provides an analysis of the current needs and capabilities and makes recommendations on what missions and capabilities should be provided in the future strategic concept of the Alliance.
Category Archives: George Visan
The blue-print of the future NATO strategic concept: organizational and political issues 1
Three months a go I have published on this blog an analysis of the experts’ report concerning the future NATO strategic concept to be adopted in Lisbon, in late 2010. That analysis dealt mainly with general comments and observations concerning the threat environment, NATO’s core tasks and partnerships. The second installment of the analysis of the experts’ report on the future NATO’s strategic concept will deal with political and organizational issues.
Achiziţia avioanelor F-16: între eşec şi vulnerabilitate strategică 13
Flares. Author Peter van Stigt. Courtesy of F-16.net
Context nefericit
Pe data de 3 august a expirat termenul limită până la care România trebuia să accepte oferta Statelor Unite privind achiziţia de avioane F-16 C/D în uz. Această ofertă făcea parte dintr-un plan ambiţios al Forţelor Aeriene Române de a moderniza aviaţia militară românească şi de a accede la programul F-35 Lightning II sau Joint Strike Fighter, dezvoltat de Statele Unite in parteneriat cu alte opt state europene: Marea Britanie, Italia, Olanda, Canada, Turcia, Australia, Norvegia şi Danemarca. Explicaţia oficială pentru care guvernul român a ratat termenul limită a fost lipsa fondurilor necesare pentru plata avioanelor în timp de criză. Alte elemente care au contribuit la această decizie au fost suprapunerea cu vizita FMI în România, procesul controversat de selectare a ofertei şi impopularitatea acestei decizii pe timpul crizei economice.
El Dorado afgan? 1
Trupe americane patrulând în Afganistan, muntii Hindu Kush
O ştire pozitivă într-un ocean de ştiri negative
Pe 13 iunie 2010 New York Times publica un articol, fundamentat pe un studiu al US Geological Survey, în care se afirma că bogaţiile subsolului din Afganistan au o valoare estimată la 1 trilion de Dolari (1000 de miliarde de Dolari). Ştirea a fost preluată şi de alte instituţii de presă internaţionale – Reuters, LA Times, ABC şi Times – care menţionau entuziasmul autorităţilor de la Kabul, încântate de posibilitatea dezvoltării pe termen lung a uneia dintre cele mai sărace economii de pe glob. Astfel subsolul afgan conţine zăcăminte de: fier, cupru, cobalt, aur, argint, aluminiu, grafit, lapis lazuli, stronţiu, caolin, potasiu, zinc, plumb, sulf, mercur şi magneziu. Uriaşele resurse naturale ar permite Afganistanului să nu mai depindă de ajutorul militar occidental în confruntarea cu talibanii şi cu rămăşiţele Al Qaida de pe terioriul său
Uniunea Europeană şi Turcia, încotro…? Răspunde
Turcia
Am participat marţi 29 iunie la conferinţa Turcia – cheie către viitorul Europei organizată de Institutul European din România. Conferinţa s-a dovedit a fi extrem de utilă din mai multe puncte de vedere: conferinţa a oferit o perspectivă asupra ambiţiilor Turciei la nivel regional şi global, asupra modului în care elitele ei concep rolul acesteia în cadrul sistemului internaţional, asupra multiplelor sale identităţi politice şi a percepţiei asupra proiectului european. În cele ce urmează voi rezuma şi comenta punctele de vedere exprimate la conferinţă de ministrul turc al afacerilor europene Egemen Bağış şi de consilierul prezidenţial pentru afaceri europene Leonard Orban, pe care apoi le voi corela cu anumite tendinţe şi evoluţii internaţionale ce relevează importanţa crescândă a Turciei la nivel global.
Henri Laurens şi tipologiile conflictului din Orientul Mijlociu 1
Orientul Mijlociu
Am participat joi, 17 iunie, la o conferinţă extrem de interesantă susţinută de către profesorul francez Henri Laurens la Institutul Diplomatic Român. Profesor Dr. Universitar Henri Laurens este un istoric specializat în problemele Orientului Mijlociu şi a lumii musulmane predând la Universitatea din Cairo şi Sorbona (Paris IV). În prezent domnul profesor Henri Laurens predă istorie modernă contemporană la College de France. Conferinţa a fost un adevărat crash course în materie de conflicte regionale îmbinând magistral istoria cu realitatea politică din prezent.
Lecţia zilei de 18 iunie: fortitudine şi demnitate în faţa dezastrului – Charles de Gaulle şi Winston Churchill 9
Winston Churchill si Charles de Gaulle la Marrakech, 1944
Aş fi vrut să public acest articol fix pe 18 iunie, dar un angajament anterior m-a împiedicat să fac acest lucru, dar mai bine mai târziu decât deloc. Pe scurt de ce este este importantă ziua de 18 iunie şi care este legătura cu Charles de Gaulle şi Winston Churchill? În această zi, în teribila vară a anului 1940, cei doi au ţinut două discursuri mobilizatoare şi decisive în acelaşi timp, în privinţa politici urmate de aliaţi în Al Doilea Război Mondial. Scopul acestui articol este dublu: în primul rând vreau să arăt rolul lidershipului şi a caracterului personal al politicianului în momentele de criză, şi în al doilea rând faptul că puterea politică nu se întemeiază numai pe factori materiali. Voi prezenta mai întâi discursul lui Charles de Gaulle şi voi continua cu cel al lui Winston Churchill.
Criza economică şi sistemul internaţional: zece lecţii 1
În august 2009 prezentam pe blog o analiză făcută de un cercetător al prestigiosului institut RAND care argumenta că “efectele geopolitice ale crizei vor fi în general neglijabile, iar actuala structură a sistemului internaţional, în care Statele Unite ocupă un rol preponderent, va rămâne neafectată.” Iată că această predicţie începe să se confirme. Argumente şi dovezi în acest sens sunt oferite de către politologul american Walter Russell Mead pe blogul său. Reputatul autor american trage o serie de învăţăminte privind consecinţele sistemice ale crizei economice şi financiare din 2008 şi analizează impactul acesteia asupra instituţiilor statului şi a democraţiei liberale. În cele ce urmează voi prezenta şi comenta succint aceste concluzii şi le voi corela cu o serie de analize şi evenimente politico-economice recente.
The blue-print of the future NATO Strategic Concept: Some comments and views 2
NATO has released last week a report containing the outline of the future NATO Strategic Concept that will be adopted at the Alliance summit this year in Lisbon. Although this is not even a draft of the new Strategic Concept, it is a blue print that offers a glimpse of NATO’s strategic thinking. Following its publication consultations and heated negotiations between member states will follow in order to draft the NATO’s new Strategic Concept. This article is first in a series dedicated to analyzing the outline of the Alliance’s future strategy. In this part I will summarize and analyze the chapters dedicated to the threat environment, core tasks of NATO and partnerships.
România, India şi China, încotro? 3
-
- Drapelul R.P. Chineza
-
- Drapelul Indiei
Unul din fenomenele ce definesc în prezent sistemul internaţional este ascensiunea economică şi politică a Chinei şi Indiei. Aceste puteri emergente sau rising powers, îşi fac din ce în ce mai des vocea auzită în cadrul sistemului internaţional, cerând un statut egal cu cel al SUA şi al Europei. Pe lângă latura materială a ascendenţei acestor două ţări, care în urma cu 20-30 de ani erau înca considerate ţări aflate în curs de dezvoltare, există şi una ideologică, atât India şi China considerând la nivel cultural că a sosit vremea revanşei în raport cu Occidentul pentru umilinţele suferite în timpul epocii coloniale.
România: alegeri, sisteme electorale şi praguri electorale 4
Alegeri parlamentare 2008
Pentru a-mi clarifica anumite dileme în privinţa sistemelor electorale, generate de evoluţiile politice recente din România, l-am rugat pe unul din profesorii mei din facultate sa-mi răspundă la câteva întrebări. Domnul Dr. Florin Feşnic, cercetător în cadrul Centrului pentru Studiul Democraţiei al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Babeş-Bolyai, a binevoit să-mi ofere câteva răspunsuri.
Care sunt principalele dezavantaje ale actualei legi electorale pentru alegerile parlamentare din România?
Din păcate în forma actuală s-a ratat îmbinarea avantajelor reprezentării proporţionale cu cele ale “personalizării” votului, aşa cum o face sistemul german (unde alegătorul are două voturi, deci poate face o distincţie între partidul preferat şi candidatul preferat, iar cel din urmă nu trebuie să fie neapărat un membru/candidat al celui dintîi). Dacă în locul unui sistem de tip german s-a preferat un sistem precum cel actual, ar fi fost de dorit ca măcar să se fi păstrat alegerea a doi candidaţi din fiecare colegiu, aşa cum prevedea proiectul iniţial, astfel încît să fie asigurată alegerea primului clasat din toate colegiile.
Scurt comentariu privind achiziţia F-16 32
F-16 in zbor
Şedinţa de ieri a CSAT-ului a rezolvat una din problemele majore de dotare ale forţelor armate ale României, lipsa unui avion multirol modern şi performant, prin achiziţionarea de avioane F-16. Partea mai puţin plăcută a acestei afaceri este că acestea avioane vor fi la mâna a doua din stocurile US Air Force. Cum s-a ajuns în această situaţie? În 2006 Ministerul Apărării Naţionale a publicat documentul privind strategia de înzestrare a forţelor armate pentru perioada 2006-2025, ce prevedea printre altele şi achiziţia a 48 de aparate multirol pentru forţele aeriene, pentru care urma să se aloce o sumă 4.5 miliarde de dolari. Rolul acestei achiziţii este de a înlocui bătrânele interceptoare MiG-21 Lancer cărora le expiră resursa de zbor în 2012-2013 şi de a dobândi capabilităţi aeriene moderne la nivelul cerut de alianţa nord-atlantică.
Civitas Politics 